E-Antropolog

Spatiul public – o perspectivă ardeleană

08 februarie 2011 Adrian Majuru Transilvania

Prin urmatorul set de poze am vrea sa descriem reteaua spatiilor publice care se formeza in interiorul vechilor ziduri de aparare din Sibiu.

In opinia mea nu exista in Sibiu o casa care individual sa reprezinte o valoare arhitecturala, valoarea Sibiului fiind data de ansamblu. Pentru a facilita descrierea acestui ansamblu vom imparti zona in mai multe subzone descriind traseele care le conecteaza si dinamismul spatiului creat.

1) strada N. Balcescu – centrul propriu-zis

2) Strada cetatii, parcul cetatii si zona fostei cazarme 90 – sud, vest

3) strada Mitropoliei si Xenopol – nord

4) parcul Tineretului – est.

5) zona pietelor

Am ales aceste zone pentru a analiza legaturile care se fac intre ele si varietatea traseelor pe care un om la poate parcurge pentru a ajunge dintr-un punct in altul. Intre aceste zone se formeaza o retea de comunicare si pasaj, cu ajutorul gangurilor sau al strazilor inguste.

Voi incepe descrierea de la parcul care se afla in exteriorul incintei in dreptul Salii Thalia. Principalul motiv pentru care am amintit acest parc este faptul ca pe marginea bulevardului Corneliu Coposu s-au dezvoltat partial in parc niste parcari “verzi” asa cum se poate vedea si in poza.Parcul propriu zis se afla la un nivel mai ridicat fata de carosabil iar bancile sunt asezate cu spatele spre zid pentru a da o senzatie de protectie. Exista numeroase strapungeri care impreuna cu prezenta scarilor creeaza niste spatii de trecere intre zona noua a Sibiului si zona veche. Parcurgand bulevardul Coposu gasim in capat un parc destul de cochet dar mult mai putin folosit decat cel mentionat anterior. Desi a fost poate cel mai scump parc din Sibiu, pozitia lui la intersectia a doua artere principale il face expus si total neatragator pentru pietoni.

Poza urmatoare reprezinta trecerile prin zidul de aparare catre Strada Cetatii si apoi spre Strada Balcescu.. Parcul Cetatii se desfasoara pe tot parcursul zidului si este constituit din 3 planuri situate la cote diferite: unul inspre strada, unul inspre zid, ambele la cote mai inalte, si o zona mai joasa destinata parcurgetii parcului cara face si legatura intre zonele care traverseaza parcul. Zonele mai intime din acest parc se afla in apropierea zidurilor care ofera protectie, dar si pentru ca datorita diferentei de inaltime oamenii care trec prin parc nu pot vedea acele zone. Strada cetatii este paralela cu parcul si ofera alt tip de spatiu destinat agrementului. Strada este pavata si limitata pe doua laturi de catre case respectiv zid medieval. Dupa ce Sibiul a fost declarat capitala europeana aceasta strada a beneficiat de o atentie sporita pe ea fiind amenajate niste banci cu jardiniere, circulatia fiind partial interzisa

In continuarea traseului spre P-ta Mare gasim adapostit intre case un alt parc si anume cel din P-ta Schiller. Ajungem in capatul strazii la un tunel prin care se vede P-ta Mare. De remarcat este ca fiecare dintre aceste trasee poate fi parcurs in 10 minute si totusi iti ofera divesitate dar in acelasi timp si liniste pentru ca zonele sunt foarte putin folosite de catre soferi.

Din partea opusa Strazile Mitropoliei si Xenopol au si ele legaturi cu Strada Balcescu fie prin ganguri pe sub case fie prin curtile interioare ale caselor care comunica prin capete cu strazi diferite. Aceste ganguri respectiv curti nu sunt deschise, destinate oricarui trecator pentru simplul fapt ca putini oameni stiu de existenta lor .

Parcul Tineretului reprezinta o alta zona de acees inspre orasul vechi. Mentionam acest parc pentru ce este cel mai complet dintre toate. Aici se desfasoara activitati destinate tuturor varstelor. Exista terenuri de sport, o tabla de maxi-sah, un loc de joaca pentru copii, o fantana arteziana, si o groapa de nisip. Sigur asa cum ne-am obisnuit pana acum circulatia auto care trece pe langa parc se desfasoara la o alta cota. Iar pietonii au si ei doua cai diferite prin care pot sa parcurga acest spatiu.

Probabil ca apogeul in ceea ce priveste pasajele de acces, scarile, rampele, etc. se atinge in zona celor trei piete: P-ta Mare, P-ta Mica, si P-ta Huet. Aceste piete reprezinta nucleul Sibiului. Esta zona unde se organizeaza diferite manifestari culturale: festivalul de teatru, tragul olarilor etc. Exista cel putin 3 cai diferite de trecere intre P-ta Mare si P-ta Mica toate scurte…circa 2 minute. Totusi faptul ca iti pui intrebarea “Pe unde sa mergem, pe aici sau pe acolo?” te face sa interactionezi cu orasul si a iei o decizie in functie de ce ai chef sa vezi in momentul respectiv. Exista binenteles si cateva pasaje din P-ta Mica pana in p-ta Huet unde se afla Catedrala Evanghelica. Piata este un punct de atractie al turistilor nemti.P-ta Mica este impanzinta de cafenele si pub-uri care varea isi deschid si propriile terase. Probabil cea mai importanta zona de acces din aceasta zona este Podul Mincinosilor de pe care se poate observa dinamismul acestor zone de trecere pe care le poti experimenta : spatii surpriza, oameni si masini care apar si dispar printrr case etc, lucruri care cu siguranta elimina monotonia dintr-o plimbare prin orasul vechi.

In ceea ce priveste parcurile interesant este faptul ca esti obligat sa treci prin ele ca pieton fie ca iti convine sau nu. Ai posibilitatea sa te asezi la umbra, se te relaxezi chiar daca nu ai plecat cu ideea asta de acasa. In activitatea care implica aceasta zona a orasului parcul isi face simtita prezenta pentru ca ai ocazia sa-l folosesti deoarece face parte din traseul tau. Orice trecator trebuie sa remarce faptul ca Sibiul iti ofera dinamism prin aceasta varietate de trasee dar si intimitate si liniste in functie de zonele pe care alegi sa le parcurgi. Trist este faptul ca aceste zone exista de atat timp si principala imbunatatire care le-a fost adusa este o restaurare a cladirilor pentru a le aduce la imaginea initiala. Nu spun ca Sibiul ar avea nevoie de un “cub de sticla” dar mi se pare ca cea mai importanta caracteristica a lui nu este exploatata si ca atitudinea de a reface totul asa cum era nu este neaparat benefica.

autori: Shafika Al Zubaidi Bogdan Eugen Lupu Andrei Dragos Musat Tudor Pavelescu

Universitatea „Spiru Haret”

Mergi pe prima pagina
E-antropolog © 2017 . Designed by: Livedesign