E-Antropolog

La marginea civilizaţiei(Schiţe din peninsula Balcanică) — CG Wrangel (6)

18 aprilie 2011 Adrian Majuru Diaspora

O şedinţă la Parlament. Brătianu şi cuvântul de mulţumire al regelui.

Spre marele meu regret, n-am putut asista la această luptă de stradă [vezi episodul anterior]. La vremea respectivă mă aflam la intrarea în clădirea Parlamentului ce reunea oamenii de faimă ai României. Ce-am văzut acolo a fost extrem de interesant. Generali palizi şi blazaţi, deputaţi cărora la noi în Suedia le-ai fi zvârlit degrabă o monedă, popi cu bărbi impozante şi cu un amestec de viclenie şi cruzime în priviri, diplomaţi cu zorzoane aurite a căror fizionomie impasibilă dezvăluia că, în cabinetele occidentale unde fuseseră numiţi, Bucureştiul încă nu era socotit drep înaltă şcoală pentru formarea oamenilor de stat. Până şi persoana mitropolitului, capul bisericii româneşti, era o apariţie jalnică; un moşulică şugubăţ la înfăţişare care, sprijinindu-se de doi popi mai tinerei şi urmat de alţi doi amărâţi în haine ponosite se nevoia în susul scăriilor ce duc spre sala de şedinţe.

Brătianu însă e un om cu totul altfel! Aşa şi nu altfel trebuie să arate acest Bismarck al României. Evident că nici el nu e de statură uriaşă, dar în şuviţele părului său ca neaua şi în trăsăturile regulate ale feţei încadrate de o barbă bogată, la fel de albă, se poate lesne citi că omul are o viziune politică şi că ştie să treacă peste piedicile ce i se ivesc în cale. Un astfel de om nu mi-aş dori să mi-l fac duşman. Nu e nevoie decât să-i vezi privirea rece şi calmă, mersul hotărât şi braţul ridicat atunci când vorbeşte la tribuna Parlamentului pentru a înţelege ura neîmpăcată pe care a trezit-o în rândurile opoziţiei. Dacă îl mai şi auzi rostind cu voce tunătoare de la tribună cuvintele – mai puţin obişnuite pentru un prim ministru – „ Pentru a sluji o cauză mare eu am trecut peste cadavre şi am deturnat de fonduri”, ei bine atunci o clipă nu te mai îndoieşti că acest Brătianu este într-adevăr „cineva”.

O altă persoană interesantă pe care am observat-o a fost un colonel în uniformă de aghiotant regal, care după ce s-a amuzat o vreme făcând tot felul de remarci, la adresa celor prezenţi, a sfârşit prin a-l declara pe suveran bun de trimis la spânzurătoare. Chiar şi pe domnul Andrassy, fostul prim- ministru al Austro-Ungariei l-a condamnat la ştreang. Am aflat mai apoi că, în loc ca el însuşi să fie spânzurat, măscăriciul a fost promovat în funcţia de aghiotant regal şi de atunci este omul cel mai blând din lume. (Reţeta nu e nouă. A fost folosită cu succes şi de poliţiştii din alte ţări împotriva tâlharilor de drumul mare.) Am fost totuşi surprins să constat că regele Carol este într-atât de îngăduitor încât să menţină în anturajul său pe cineva care declară că i-a rezerevat un loc de repaos între pământ şi cer.

În discursul pe care l-a rostit la încheierea lucrărilor Camerei, regele, printre altele, a mulţumit pentru donaţia constând în 11 moşii făcută coranei. Întrucât donaţia în chestiune reprezintă, în contextul actualei administraţii deficitare, un venit anual ce se ridică la 600.000 de franci, cuvântul de mulţumire al regelui a fost pe deplin justificat. Dar asta n-a îmblânzit opoziţia care consideră donaţia o abatere de la prevederile Constituţiei deja adoptate, ele fiind valabile pe toată durata de domnie a fiecărui principe.

Ceea ce conservatorii scapă din vedere este că sus-numitul paragraf de lege a fost formulat în timp ce România era încă Principat şi că cheltuielile de întreţinere cresc chiar şi pentru un cap încoronat, fără a mai vorbi că durata de guvernare a principelui s-a încheiat odată cu urcarea pe tron a primului rege al României. Iată de ce nu cred că vociferările opoziţiei îl vor împiedica pe regele Carol să beneficieze de creşterea venitului său anual cu un milion (unii spun şase) pe care guvernarea liberală a găsit de cuviinţă să i-o acorde. Aş pune pariu că nici Brătianu nu îşi va reduce raţia zilnică de ţigarete char dacă, în cazul de faţă, tălmăcirea Constituţiei a fost forţată oleacă.

tradducere din limba suedeza: Daniel Onaca

Mergi pe prima pagina
E-antropolog © 2017 . Designed by: Livedesign