E-Antropolog

Un „muzeu demn de capitala ţării”: Muzeul de Istorie Naturala „Grigore Antipa”

04 septembrie 2011 Adrian Majuru Antropologie urbana

Am avut prilejul sa pot vizita noua poveste care va fi oferită curînd marelui public la Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa”. Iar această poveste, dincolo de succesiunea registrelor este surprinzătoare cu fiecare pas. Dar această poveste are la rîndul ei un inceput pe care nu trebuie să-l trecem cu vederea. S-a întîmplat prin 1892, cînd Dimitrie Sturdza a sosit la Universitatea din Yena pentru a se interesa de protejatul său, la marele evoluţionist Ernst Haeckel, poreclit „Darwin al Europei”, ca autor al biogeneticii fundamentale. Haeckel a spus că ontogenia imită biogenia.

Ernst Haeckel l-a primit de bătrînul Sturdza iar întrebării sale i-a răspuns: „micuţul şi grăsunul Antipa este strălucitor!” Şi nu se juca cu cuvintele. Grigore Antipa este unul dintre cei patru studenţi din toată cariera lui Haeckel, cărora acesta le-a acordat suma cum laude la teza de doctorat. Lauda surprinzătoare la adresa lui Antipa, l-a determinat pe Dimitrie Sturdza să-i aranjeze protejatului său o vizită la rege pentru o jumătate de oră. S-a întîmplat în anul 1893, cînd Antipa s-a întors de la studii în ţară.

Vizita de la Sinaia s-a prelungit la două ore ba chiar apoi, regele Carol I l-a reţinut pe Antipa la dineul care urma cu toţi miniştrii săi cărora le-a spus:”ce va cere acest om să-l sprijiniţi!” Atunci, ministrul de război i-a pus la dispoziţie crucişătorul Elizabeta cu ajutorul căruia Antipa a făcut cercetări oceanografice de-a lungul Mării Negre în 1894 iar în acelaşi an a înfiinţat la Constanţa o staţiune de cercetări oceanografice.


În acelaşi timp Antipa preia colecţia de zoologie a Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti, colecţie mai amplă şi cu mult mai veche, începută de vestitul Carlo Fererrati(1859-1866), naturalist genovez, precedat de C.Wallenstein, care s-a îngrijit de colecţia de zoologie a liceului Sf.Sava, îmbogăţită cu schimbul de piese avut cu cabinetul zoologic din Viena. Această colecţie de zoologie s-a mutat apoi la Facultatea de Ştiinţe din Universitatea Bucureşti, de unde o preia Antipa în anul 1893. Mai exista la timpul acela şi colecţia de paleontologie de care se ocupa profesorul Grigore Ştefănescu. Acesta a descoperit în 1890 elefantul fosil, unicat în lume deoarece este în formă completă şi este expus şi azi în colecţiile muzeului.


Între timp Antipa primeşte pentru colecţiile sale de zoologie fostul consulat german de pe strada Polonă dar în anul 1903, Dimitrie Sturdza ajunge prim ministru al României iar Spiru Haret, Ministru al Instrucţiunii Publice. În acest context se alocă suma de 250 000 lei la cererea lui Antipa „pentru ridicarea unui muzeu demn de capitala ţării”. La 1906 clădirea era gata iar în anul 1908 muzeul proiectat de Mihail Rocco, era deschis marelui public. Antipa a revoluţionat muzeologia, iar proiectul său muzeistic a fost unul performant, a rezistat timpului foarte mult.

A folosit primele diorame la noi, fiind inspirat de modele de expunere văzute la Berlin, New York sau Sankt Petersburg. Antipa a fost primul hidrobiolog făcînd pionierat în acest domeniu în ţara noastră.
La o sută de ani de la deschiderea sa, Muzeul de Istorie Naturală a intrat într-o perioadă e refacere, în anul 1998. O perioadă care a cuprins mai multe etape şi care nu a fost lipsită de reale greutăţi. Dar cea mai interesantă şi constructivă confruntare s-a petrecut în interiorul harnicului colectiv al muzeului, care a trebuit să decidă asupra viitorului instituţiei şi mai ales în privinţa viitorului cercetărilor în domeniu. A fost cel mai dificil prag dar a fost alegerea cea mai reuşită. Minovici Nicolae obişnuia să spună, citându-l pe Virgiliu: „prin muncă susţinută treci peste orice barieră” chiar şi aceea financiară.


Proiectul de modernizare a muzeului, expoziţia de bază a fost refăcută de personalul muzeului. S-a dat importanţă tehnicii noi de expunere pentru a pune în valoare, din perspectiva tehnologiei de ultimă oră, proiectul gândit de Antipa.
Specialiştii muzeului au gândit o tematică pe teme de biogeografie, pe succesiuena eco-sistemelor iar vizitatorii vor avea un audio ghid pentru această călătorie. Muzeul are sens unic de vizitare, similar celui clasic. Separat, pe vizitatori îi vor aştepta 65 de info-touch-uri care vor oferi, la alegere, informaţii suplimentare despre exponatele mai importante. Au fost amenajate trei vizete dinamice referitoare la viaţa dinozaurilor şi un dom-proiector cu bolta cerească.


Dacă conţinutul tematicii a fost asigurat de specialiştii muzeului, design-ul expoziţiei este creaţia Artex-ului, care a gîndit de la forma vitrinelor la plasarea unor puncte de proiecţii. Iar fiecare sală are un design diferit!
Muzeul expune o bună parte din donaţia lui Gheorghe Iaciu, şi anume 37 dee trofee vânătoreşti foarte valoroase. Muzeul deţine o sală multimedia care poate primii 160 de persoane, sala poate fi modulată în două părţi şi este dotată cu proiectare multimedia.
Muzeul are de-acum şi un grupaj de ateliere pentru copii, la etajul 1, unde au fost amenjate două săli, pentru grupe diferită de vîrstă. Sunt ateliere-module cu tehnici d e lucru unde copii vor învăţa să pregătească un insectar şi să facă comparaţii anatomice între variate specii. Un alt atelier este destinat paleontologiei unde copii vor învăţa cum s e fac săpăturile de salvare a fosilelor etc.


În cadrul expoziţiei vizitatorul va descoperi o serie d e programe interactive de reconstituire a siluetelor unor animale pe bază de touch-uri dar şi identificarea tactilă a mărimii, îmbrăcăminţii exterioare, rigurozitatea ei la variate specii. Totul a fost realizat sub supraveghjrea de specialitate a celor 12 cercetători şi muzeografi care s-au specializat prin munca de cercetare. Nu întâmplător, Muzeul de istorie Naturală „Grigore Antipa” are o revistă de cotaţie B plus, cum numai revistele Academiei Române se mai bucură. Muzeul deţine 3500 de piese clasate în categoria tezaur ceea ce îl plasează printre cele mai valoroase muzee din ţară din perspectiva patrimoniului deţinut. Dl.director Murariu spune pe bună dreptate că „cercetarea ştiinţifică este coloana vertebrală. Un absolvent de facultate trebuie îndrumat să-şi continuie studiile sale d e specialitate altfel există riscul să ajungă un analfabet în profesia sa”.
Felicităm pe această cale întregul colectiv al Muzeului de Istorie Naturală „Grigore Antipa” pentru pasul mare făcut în muzeistica românească, reuşind să păstreze visul mentorului lor, Grigore Antipa, care-şi dorea „un muzeu demn de capitala ţării”!

autor: adrian majuru

Mergi pe prima pagina
E-antropolog © 2017 . Designed by: Livedesign