E-Antropolog

DELAŢIUNEA LA RANG DE RESPONSABILITATE CIVICĂ !

14 februarie 2012 Adrian Majuru Editorial

Motto: “Strigă acum!

                          Cine îţi va răspunde?

                                         Căruia dintre sfinţi îi vei vorbi?

                                            (Biblie, Noul Testament)

Gerul parşiv şi necruţător îşi face de cap în solstiţiul de iarnă, viscolul se preumblă  nestingherit pe întreg teritoriul scumpei noastre patrii, troienind  case , sate şi oraşe,  după propria-i vrere.

               În vremea asta, zăluzii instalară cu fast un nou guvern ilegitim, întru revigorarea partidelor de la putere, “şucăreala” unei părţi a opozţiei şi acordul nefiresc- şocant al celeilate părţi,  prim-ministrul desemnat se plimbă pe la toate ministerele pentru a-şi instala miniştrii, scrutând meclele vechilor şi noilor colaboratori, adresând cuvinte de încurajare noilor “hoţi” ce se vor înfrupta cu nesaţ din avutul neamului şi fondurile europene, iar Dumnezeu ne priveşte mirat şi îşi face cruci pe furiş, dintr-o jenă plenară faţă de creaţiile sale.

       Autorităţile cu atribuţii în domeniul deszăpezirilor au fost total depăşite de  realitate, demonstrând  iarăşi,  dacă mai era nevoie, că nu ştiu să gestioneze situaţii de criză.

      Au murit vero două duzini de oameni şi probabil vor mai  da colţul multe.

       În contra partidă,  muritorii de rând, acoperiţi de mormane de nămeţi, fără lumină, fără căldură, fără apă şi de ale gurii,  se dau de ceasul morţii aşteptând intervenţia “organelor”. Poate, or veni până la Sărbătoarea Sfântului Valentin!

     Cu sufletele şi trupurile îngheţate şi minţile în nori, gândind  stalinist “soare şi pe uliţa noastră”, cu libertatea ca decoraţie însângerată pe piept, învârtim pe degetul arătător cel din urmă covrig, promis, al bunăstării, cu gaura microscopică.

       Tristeţea mare rezidă însă din faptul că, de cele mai multe ori, identitatea ne este dată de alţii.

      Cohorte întregi de servicii, SIE, SRI, SPP, DNA, DIICOT şi altele ascunse,  de care nu avem habar, veghează la nivel naţional pentru o identitate imaculată a neamului. La nivelul instituţiilor, care mai de care, servicii de protecţie, siguranţă, informaţii şi cifru !

     Toţi informează ierarhic până la vârf, făcându-şi meseria cu profesionism şi profesionalism, loiali până la nevertebrare, convinşi fiind de utilitatea muncii prestate.

    Toate serviciile s-au reorganizat pe principii occidentale, deservindu-l ireproşabil pe preşedinte, ascultând telefoanele din “răsărit în răsărit” şi consumând tone de hârtie pentru întocmirea rapoartelor, pentru că, de vor sau nu, oamenii sunt conduşi.

     Istoria ne reaminteşte că parte din aceste servicii au confecţionat la monetăria statului medalia comemorativă de merit “ TRUŢULESCU”, ca recunoaştere a modului exemplar în care au acţionat, că de …vorba aceea “puşcăria se face, banii rămân!”.

   Acum, nu ne mai putem văita !Avem de toate: înzăpezire, drumuri blocate, guvern nou, criză economică, austeritate, orizont de aşteptare cât cuprinde şi depresie…multă depresie. Curând,  România va deveni statul “ Depresoromest”!

    Şi… în ideea păstrării cu sârguinţă a întregii agoniseli, se impune imperios multiplicarea sistemelor de informaţii cu metoda de  tip “cuacervată”.

     Mişună,  peste tot, sponi, fiecare suspectează pe fiecare, iar delaţiunea proţăpită la rangul de responsabilitate civică face ravagii, spulberând destine şi generând drame lăncrănjaniene, ca-n “Drumul câinelui”. “ Mândră corabia …Meşter cârmaciul”, asta pentru a fi în rezonanţă  cu Zaharia Stancu şi nu cu Mircea Cărtărescu, căci ar fi ieşit, pardon: “Ce-i mai mişto pe lume decât să te fuţi ?”.

      Şi uita aşa, acriţi de concesii, devenite planuri înclinate ale zilelor prezente şi viitoare, temători de glisarea în mediocritate şi prietenia cu Freud ce presupune cantonarea ineluctabilă în ego,  sătui de atâţia informatori ce au la căpătâiul  lor “modus vivendi” al conspirativităţii, ne înfăşurăm cu iertare, dobândind capacitatea de a trece peste.

        În orice instituţie s-ar afla, delatorii  se miros de la distanţă şi cooperează perfect.                           

    Recrutaţi din medii eterogene, de la înălţimea celor academice ori din  adâncimea underground-lui,  lipsiţi de  scrupule, detaşaţi în vederea numirii pe posturi superioare, slugarnici şi lipsiţi de personalitate, fără de nici un Dumnezeu,  delatorii toarnă tot, inclusiv pe cele dătătoare de viaţă, dacă  procedurile o cer. Mama să fie, zic ei, dacă a greşit să suporte consecinţele legii !

    Asta e !

    Aştept cu nerăbdare pansonarea unui număr pe mână ca la Auschwitz , pe care să-l folosesc în loc de card, de număr de ordine la spital, la mall, şi nu în ultimul rând la morgă.

 

     autor: Mircea Bostan

 

Mergi pe prima pagina
E-antropolog © 2017 . Designed by: Livedesign