E-Antropolog

TĂIEREA ARBORILOR – UN ÎNCEPUT DE SFÂRŞIT PENTRU OM

16 martie 2012 Adrian Majuru Moldova

In fiecare an ne lovim de aceeasi problema nerezolvata nici pana in momentul de fata: taierea
arborilor, a padurilor. In schimb promisiunile sunt multe in special in
campaniile politicienilor. Lemnul este folosit pentru foc, pentru constructii,
pentru celuloza dar si pentru cauze inutile cum ar fi taierea brazilor de
Craciun, cand s-ar putea promova ideea brazilor containerizati care ulterior sa
poata fi plantati.

Efectul defrisarilor masive din ultimii ani ne afecteaza pe toti, indiferent daca locuim in mijlocul unui oras sau la marginea unei
(foste) paduri: poluare, alunecari de teren, schimbari climatice majore. Cu
totii contribuim la aceasta distrugere, constienti fiind de raul ce ni-l
producem si nu e de mirare ca in multe zone de deal si de munte padurile parca
se topesc. Pe langa fenomenele naturale foarte vizibile la care se mai adauga
seceta, gerul, incendiile, alunecarile de teren, caderile de grindina, padurile
din Romania resimt efectul global al schimbarilor climatice de mediu. Peste
jumatate dintre ele sunt supuse unui efect lent de uscare anormala a arborilor.

Pretul scazut al lemnului in tara stimuleaza exportul si incurajeaza exploatarile. Acesta
este unul dintre factorii care pericliteaza viitorul padurilor din Romania.

Problema defrisarilor padurilor nu se aplica doar in tara
ci si in capitala, chiar daca sunt perfect constienti ca Bucurestiul este cea
mai poluata capitala Europeana cu praf si noxe, nimic nu ii impiedica sa taie
arborii din oras pentru mai multe parcari pentru masini si autostrazi mai
largi. Arborii au o energie electrostatica in frunze ce retine praful,
zgomotul, vantul  iar fara ei un om inghite 273 tone de praf pe km2 cat
exista in Bucuresti.

In Romania ecologistii sunt considerati inca visatori in
vreme ce Occidentul a transformat ecologia intr-un crez, o datorie fata de
echilibrul si armonia naturii.

Agentia de Protectie a Mediului a respins mai multe
proiecte ce contineau taierea arborilorr de pe autostrazi dar nu a fost luata
in considerare, proiectele fiind votate cu acordul primariei.
Prima conditie pentru a rezolva aceasta problema ar fi sa admitem ca ea
exista  si ca padurile Romaniei dispar pe zi ce trece. In tara noastra
omul vede in padure doar un cont in banca si consecintele le suporta toata
natiunea. Si o problema la fel de mare este si faptul ca daca padurile dispar,
odata cu ele ar pieri 70% din speciile de plante si animale salbatice. Cu cat
suprafata padurilor se reduce, lupul si ursul cauta hrana mai aproape de
asezarile umane iar ultimii reprezentanti ai unor specii de pasari aproape
inexistente in multe din tarile Europei, vor disparea.
Saracirea in continuare a ecosistemului forestier va duce la dezechilibre
ecologice foarte grave, ca degradarea terenurilor. Fara paduri si vietuitoarele
lor, va disparea o resursa capitala pentru turism caci peisajul montan, cel al
statiunilor vor suferi mutilari irecuperabile.

Nu degeaba invatam in scoala mult cunoscutul cliseu: “Padurea reprezinta plamanul
planetei!” . De-a lungul timpului, padurile au fost taiate spre folosul
oamenilor pentru diverse intrebuintari: combustibil, obtinerea mobilei,
obtinerea hartiei si a altor elemente din lemn. Cel mai trist este ca aceasta
taiere a padurilor s-a facut intr-un mod necontrolat, mai ales dupa anul 1989,
cand taranii si-au “primit” inapoi padurile care erau in administratrea
statului. Aceasta retrocedare a padurilor a insemnat in anumite zone o
defrisare fara o replantare de ulterioara. De cele mai multe ori, disparitia
arborilor nu afecteaza doar calitatea aerului, ci poate provoca si alunecari de
pamant, in acele zone in care solul este instabil. Defrisarile si despaduririle
reprezinta si distrugerea habitatului animalelor si periclitarea vietii
acestora.

Intr-un articol publicat de impactnews se afirma un adevar crud: Romania este singura tara din
Europa in care suprafata padurilor se reduce in permanenta, iar ritmul
defrisarilor il depăşeşte pe cel din tarile africane.

Situaţia dezastruoasa a padurilor din ultimii ani este confirmata de fotogramele
realizate de N.A.S.A., utilizate in cercetarile stiinţifice de Boston
University în colaborare cu Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice –
I.C.A.S. şi de proiectul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor şi al
Agenţiei Europene de Mediu, Corine Land Cover 2000. Si asta te face sa te
intrebi cum este posibil asa ceva intr-o tara europeana in secolul 21!
…..si  Codrul era frate cu romanul
candva.

Secretarul general al Academiei de Ştiinţe Agricole şi
Silvice din Bucureşti, Marian Ianculescu declara: “La ora actuală, avem circa
trei milioane de hectare de teren calamitat, o treime din terenul arabil, iar
soluţia pentru redresarea suprafeţei sau protecţia mediului o reprezintă
plantarea a circa 700.000 de hectare de pădure, care va avea rolul de a proteja
solul împotriva inundaţiilor şi a altor fenomene, dar şi rolul de reţinere a
CO2, principala sursă de poluare’.

Acesta a precizat că au fost defrişate păduri, fără a mai fi împădurite. Ca efect al
retrocedărilor, au fost defrişate în jur de 70.000 – 80.000 de hectare, iar
tăierile în delict şi modul ilegal de exploatare a dus la rărirea pădurilor pe
câteva sute de mii de hectare. Aceste actiuni explica fenomenele producerii
alunecărilor de teren, a deşertificării sau chiar a agravării unor fenomene
meteorologice.

România are un fond forestier de 6,3 milioane de hectare, doar 27 la sută din
suprafaţă, în timp ce alte ţări din Europa au peste 50 la sută. Studiile spun
ca Romania ar trebui să ajungă la 40 la sută suprafata impadurita, pentru a fi evitate
inundaţiile sau alunecările de teren, dar şi creşterea poluării. Plantarea de arbori este una dintre cele mai eficiente
solutii pentru a estompa efectele gazelor emanate de masini, gazele provenite
din industrie.

WWF
(World Wide Fund for Nature)

Fondată în 1961, WWF este cea mai mare organizaţie internaţională independentă care derulează
proiecte pentru conservarea naturii. WWF are aproximativ 5 milioane de
susţinători în toată lumea şi o reţea activă în peste 100 de ţari.

Organizaţia este aproape unică prin faptul că îşi face simţită prezenţa de la
nivel local până la nivel global: este capabilă să comunice cu triburile de
pigmei Baka în pădurile tropicale din Africa centrală şi, în acelaşi timp,
poartă discuţii de la egal la egal cu instituţii ca Banca Mondială şi Comisia
Europeană.

Ecoregiunea Dunăre-Carpaţi, din care ţara noastră face parte, a fost
inclusă de WWF printre cele mai importante 200 ecoregiuni din lume, având o
biodiversitate remarcabilă. În anul 1998, WWF a înfiinţat Programul Dunăre-Carpaţi,
cu sediul la Viena, cu scopul de a conserva zonele naturale din patru ţări:
România, Bulgaria, Serbia şi Ucraina.

WWF România, parte a Programului regional Dunăre- Carpaţi, a fost fondat în
anul 2006. Organizaţia are sediul în Bucureşti şi două filiale în ţara: la
Braşov şi la Baia Mare.

Obiectivele principale ale organizaţiei sunt conservarea, refacerea şi
administrarea responsabilă a zonelor naturale din Munţii Carpaţi şi din lungul
Dunării.

Concret, proiectele derulate de WWF în România „ se luptă” cu dezvoltarea economică haotică, cu
proiecte care nu țin cont de
impactul asupra mediului, în special în ariile protejate din Munții Carpați și de-a lungul Dunării. În paralel cu proiectele de
conservare, WWF derulează campanii de
informare asupra problemelor de mediu din România şi de la nivel global, asa
cum este campania Earth Hour(Ora Pământului).

Poluarea și defrişarea pădurilor sunt principalele probleme de
mediu identificate de români, se arată într-un studiu realizat pro bono de
către compania Synovate pentru WWF. 8 din 10 români condamnă poluarea aerului,
a solului, a pădurilor și a apei și consideră poluarea industrială, chimică și a noxelor drept principalele surse ale
“intoxicării”. Mizeria, gunoaiele în general, sunt probleme care îi afectează
pe cea mai mare parte dintre respondenți. Lipsa
parcurilor și, în general, a spațiilor verzi, constituie un motiv de ingrijorare pentru mai mult de
jumătate dintre persoanele care au participat la studiu; 60% dintre acestea
sunt îngrijorate de soarta pădurilor din România, în mod particular de problema
defrișărilor.

WWF consideră drept o prioritate protejarea şi conservarea
pădurilor din România, cu atât mai mult cu cât in ţara noastră se găsesc
250.000 de hectare de păduri seculare, una dintre cele mai întinse suprafețe din Europa. Aceste
paduri se confruntă cu nenumărate presiuni, dintre care cea mai ameninţătoare
este tăierea, atât sub formă legală cât şi ilegală, ambele cauzate de faptul că
aceste păduri nu sunt incluse într-un sistem de protecţie totală. WWF atrage
atenţia asupra nevoii de acţiune imediată, în scopul păstrării ultimelor păduri
seculare care au mai rămas în regiunea noastră. În prezent, WWF sprijină
protejarea a peste 1300 de hectare de păduri seculare. Peste 1.000 de
hectare din pădurea seculară de la Strâmbu Băiuţ, din Maramureş, au fost puse
sub protecţie provizorie, până la declararea zonei drept rezervaţie naturală,
demers iniţiat de WWF în anul 2010. Alte 350 de hectare de pădure seculară
din Pădurile Şincii (judeţul Braşov) sunt protejate prin fondurile colectate în
campania 2% de anul trecut, demers care continuă şi în acest an. Conform noului studiul, 5 din 10 români cunosc cel puțin o organizație care se
ocupă cu protecția mediului. 4 din 10 au declarat că au făcut donații în trecut, suma medie donată fiind de 43,6 lei. Preferate sunt donațiile pentru ajutorarea copiilor (76%), a persoanelor cu probleme grave de
sănătate (33%) și ajutorarea
bătrânilor (32%). Doar 7% dintre respondenți au făcut donații pentru protecția mediului și a animalelor.

Studiul mai arată totodată că percepția pe care o
au românii asupra produselor ecologice este aceea a unui „produs natural”, „
făcut la țară” sau „făcut în casă”, un „produs de calitate”, „conceput după o rețetă veche”, „rețetă tradițională”. La
nivel declarativ, 42% dintre participanții la studiu sunt cumpărători de produse atestate ecologic, provenite atât
din România, cât și din export, consumând aceste produse în medie de 1,8 ori pe lună. 66% dintre cumpărătorii
de produse atestate ecologic își motivează preferința pentru acestea prin faptul că „le consideră sănătoase”, iar 38% „le consideră de
calitate superioară”. Conform opiniei respondenților, principala barieră care stă în calea consumului de
produse tradiționale și de produse ecologice o reprezintă prețul prea ridicat al acestora, urmată de slaba prezență a acestor produse la raft. Principalul canal de
unde respondenții își achizitionează alimentele ecologice este supermarket-ul
(44%).

Studiul Synovate este reprezentativ la nivel urban național și a implicat 891 de respondenţi, bărbaţi şi femei, cu
vârsta cuprinsă între 18 şi 64 ani. Studiul a fost realizat în perioada
februarie-martie 2011.

Situatia nu se va reglementa decat in… sutede ani.
Cercetatorii si ecologistii sunt ingrijorati de defrisarile irationale de
paduri, ceea ce duce la catastrofe naturale. In ultimii ani, Romania se
confrunta cu inundatii din ce in ce mai devastatoare, calduri greu de suportat,
grindina, furtuni. Cercetatorii in climatologie sustin teoria schimbarilor
climatice generate de activitatile umane. Pe langa poluarea industriala,
taierea arborilor reprezinta cauza principala a incalzirii atmosferei,
alunecarilor de teren, inundatiilor. Politicienii romani ignora rezultatele
stiintifice. Lupta cu mafia o da mai mult Ministerul Mediului si Padurilor,
desi nu este singura institutie abilitata sa puna capat jafului din codrii
Romaniei. Garda Nationala de Mediu, prin Directia de Control a Habitatelor
Naturale, Biodiversitate si Arii Protejate, a efectuat, de la inceputul anului
si pana in prezent, 843 de controale in zonele suspectate de defrisari ilegale
si depozitarea rumegusului pe malurile raurilor. Comisarii de Mediu au aplicat
238 de amenzi contraventionale in valoare de 1.058.050 RON, 40 de avertismente
si au inaintat si o sesizare penala, precizeaza director Florian Udrea. Arborii
taiati ajung materie prima pentru gaterele care au impanzit tara. Munti de
rumegus. Intr-o localitate din judetul Sibiu ar functiona nici mai mult nici
mai putin decat 30 de gatere, un record mondial daca se compara chiar cu un sat
din Siberia unde padurea „cade” pe oameni si nu ar fi mai mult de 15
gatere. Mormanele de rumegus au ajuns sa schimbe relieful Romaniei. Comisarii
GNM au descoperit, in comuna Suseni din judetul Harghita, un munte de rumegus
de aproximativ 3 km lungime si de inaltimea unui bloc. In statiunea Covasna, in
zona garii, se afla de asemenea un depozit de rumegus care a ajuns la
dimensiuni impresionante. In comuna Agas din judetul Bacau, pe valea
Trotusului, se vad depozite de rumegus lasate mostenire de diverse firme care
s-au desfiintat (unele doar cu numele) sau care au fost vandute cu depozite cu
tot. In urma lotrilor, pamantul o ia la vale cu 77 km/ora.  In zonele unde padurile au fost defrisate, apa
loveste cu toata puterea, noptile de vara au caracteristici tropicale, pamantul
o ia la vale inghitind case si oameni. Cand excesul de apa se acumuleaza in
punctul de varf al unei pante, se exercita o presiune puternica asupra solului
si a pietrelor instabile. Acestea, la randul lor, se prabusesc distrugand tot
ce intalnesc in cale. Pietrele si pamantul o iau la vale cu viteze de pana la
77 km pe ora. Climatologii si meteorologii nu pot contrazice realitatea, chiar
daca nu dau intreaga vina pe defrisari. Dupa opinia lor, inundatiile nu sunt
cauzate exclusiv de defrisari, dar sunt amplificate de acestea. Un punct de
vedere sustinut de specialistii in climatologie de fiecare data cand au loc
dezbateri pe tema schimbarilor climatice si a dezastrelor. Despaduririle
influenteaza negativ scurgerile de pe versanti, de aceea, dupa o ploaie
torentiala, sate intregi, poduri si sosele sunt scufundate in apa. Padurile pot
frana torentele, oprindu-le forta distrugatoare si pot avea un rol major in
ciclul hidrologic. Apa din precipitatii este acumulata intr-un fel in zonele
impadurite, altfel unde locul este uscat, fara pic de vegetatie. Acolo unde nu
este padure, vantul nu mai intampina rezistenta si va transporta precipitatiile
pe o suprafata mult mai mare. Radiatiile solare se reflecta mai puternic in
regiunile fara paduri, de aceea la campie verile sunt mai greu de suportat
decat in regiunile de deal si munte. Defrisarile contribuie cu 34,5% la
degradarea solului. Relieful in panta si lipsit de vegetatie favorizeaza seceta
si viiturile.

A mai ramas o treime din suprafata padurilor, sa le
salvam!

Padurile au crescut singure, omul le-a taiat ca sa
castige teritoriu, sa se dezvolte, dar s-a ajuns la un punct de dezechilibru
cand padurea, prin lipsa ei, se va razbuna pe om si-l va distuge incet …dar
sigur.

“Padure virgina”…doar o legenda pentru copiii
nostri…si nu ar fi fost daca factorul antropic nu ar fi exagerat la un moment
dat!

autor: Stud. Ing. Silvic Ecaterina Nicoleta Chesnoiu, Master Peisaj si Teritoriu, anul.II, Facultatea de Urbanism, UAUIM „Ion Mincu” – București

Webliografie

 

http://jack72.ecosapiens.ro/taierea-padurilor-o-problema-nerezolvata-nici-pana-in-prezent/

http://news.bbc.co.uk/2/hi/science/nature/8586701.stm)

http://prjctromania.wordpress.com/2010/04/06/defrisari-si-paduri/

http://totb.ro/?p=12219

http://www.universulpadurii.ro/index.php?name=News&file=index&catid=22

http://www.ecomagazin.ro/despre/defrisari-apuseni/

http://orlandobalas.files.wordpress.com/2011/04/defrisare.jpg

http://pestishor.files.wordpress.com/2008/07/defrisare-moldova-4.jpg

 

Mergi pe prima pagina
E-antropolog © 2017 . Designed by: Livedesign