E-Antropolog

Rețeaua de Spații Verzi București-Londra (Studiu Comparativ)

04 aprilie 2012 Adrian Majuru Editorial

Dezvoltarea rapida a oraselor a adus cu sine si o serie de efecte
negative.Orasele ajung de cele mai mai multe ori sa-si micsoreze spatiile verzi
din motive economice, cu toate acestea , solutionarea nevoii de spatii verzi[1]
reprezinta o problematica ce acapareaza tot mai mult atentia populatiei. In
ipoteza in care diminuarea spatiilor verzi este un fenomen tot mai raspandit
,tot mai multe tari apreciaza importanta acestora apeland la proiecte de
protejare a spatiilor verzi si chiar de extindere a celor existente.
Restrangerea spatiilor verzi a dus in timp la accentuarea riscurilor ecologice
in mediul urban avand de asemenea un impact negativ atat asupra calitatii
vietii dar si asupra starii de sanatate a populatiei.

INTREBARI DE CERCETARE:

Care este istoria spatiilor verzi?

Cat din cat din caracterul istoric al spatiilor
verzi s-a mai pastrat si astazi?

Ce rol au spatiile verzi in cadrul orasului?

Care este relatia dintre spatiile verzi
bucurestene comparativ cu cele londoneze?

Cum sunt percepute spatiile verzi in cadrul
ambelor orase?

Prin continutul acestei lucrari doresc sa evidentiez importanta spatiilor verzi in cadrul unui oras dar si modul in care
sunt ele percepute in prezent de catre locuitorii orasului, folosindu-ma de
intrebarile de cercetare mai sus precizate. Retelele de spatii verzi sunt
astazi intr-un proces continuu de diminuare in conditiile in care in cadrul
oraselor a crescut tot mai mult suprafata asfaltata, motiv pentru care s-a
ajuns la o saturatie ce necesita interventii majore.

Problema spatiilor verzi implica la randul ei mai multe aspecte, influentand atat buna desfasurare a activitatilor zilnice in
cadrul urban dar si calitatea in sine a vietii urbane.Vegetatia are de asemenea
rolul de a echilibra problemele existente , fiind un bun generator de sanatate
fizica si mentala.

Am ales comparatia Bucuresti-Londra, deoarece sunt doua cazuri total
distincte ,desi ambele au valori istorice semnificative. In urma ultimelor
statistici efectuate ,Londra are 7.556.900 locuitori (ianuarie 2007), in timp
ce Bucurestiul are doar 1.665.605 oficial( in urma recensamantului din 2011).
Londra are o suprafata de 1579 km² in timp ce orasul Bucuresti are o suprafata
de aproximativ 228 km².Astazi Bucurestiul are o suprafata medie de 21,3 mp de
spatiu verde pe cap de locuitor, in timp ce Londra are o suprafata de 80 de mp
pe cap de locuitor.

,,Inca din cele mai vechi timpuri si pana astazi,
spatiile publice şi spatiile verzi au

reprezentat elemente de importanta în mediul urban.
Putem afirma ca spatiile publice

exista din momentul crearii primelor asezari si formarii
primelor societăti umane,,[2]. Din perioada antichitatii ,in marea majoritate a marilor imperii, a luat nastere o
serie de amenajari de ,,spatii verzi’’, ce reprezentau zonele si modelele
culturale ale fiecarui popor, ale fiecarui imperiu in parte. Speciile de arbori
si arbusti, diversitatea florala si animala, arhitectura constructiilor din interiorul
acestor spatii, cat si modelele peisagistice din acele vremuri, au reprezentat
bazele actualelor spatii verzi urbane (gradini, parcuri, scuaruri, etc.). Multe
dintre aceste specii de arbori şi arbuşti sau chiar modele de proiectare se întalnesc
frecvent si în zilele noaste in cadrul acestor spatii. Printre aceste exemple
pot fi enumerate: bonsaiul, ciresul japonez, vita de vie, ce se cultiva în gradinile
din această tara de sute de ani, formele geometrice de proiectare a gradinilor,
coloanele grecesti sau romane, ce sunt adesea folosite ca obiecte decorative
(ex. coloanele romane din cadrul Cismigiului).

Cu toate ca au  trecut cateva mii de ani de
la infiintarea si amenajarea primelor gradini, in mare parte, rolul pe care
acestea il aveau atunci, a ramas aproape neschimbat. Si atunci ca si acum,
oamenii se duc in cadrul acestor spatii pentru a se relaxa, a se plimba, a se
odihni.  <<De-a lungul secolelor XVIII si XIX in Bucuresti au
luat nastere o serie de gradini, unele dintre ele păstrandu-se si pana astazi,
insa cea mai mare parte a lor au disparut odata
cu trecerea timpului din diferite cauze istorice, ce au tinut de evolutia orasului.

Fig1.
Sursa: Negulescu Viorel,
,,Dinamica spatiilor verzi

In Municipiul Bucuresti dupa 1800’’Universitatea
Bucuresti,

Facultatea de Geografie,2011, p.13

STUDIU DE CAZ
BUCURESTI:

Considerat odata orasul gradinilor, Bucurestiul zilelor
noastre se confrunta cu multe probleme urbane, care afecteaza din ce in ce mai
mult calitatea vietii locuitorilor sai. Una dintre cele mai mari probleme fiind
reprezentata de insuficienta spatiilor verzi.

Criza a crescut in mod semnificativ incepand cu anul
1990 cand zonele rezidentiale au inceput sa inlocuiasca treptat zonele verzi
ale orasului.Un studiu realizat de specialisti in domeniu sustine faptul ca, in
ultimii 20 de ani, Bucurestiul a fost privat de o suprafata ce totalizeaza 2000
ha de spatiu verde si si 1,5 milioane de copaci.

 

(Estimarile arata ca rata de reducere a spatiului verde
a fost de aproximativ 101 de hectare pe an, care ar explica faptul ca spatiul
verde din Bucuresti acopera acum numai jumatate din suprafata anterioara anilor
precedenti)[4].
Cel mai bine situat este Sectorul 3, unde spatiul verde ocupa  16,38 mp/cap de locuitor (in comparaţie cu standardul
European de 26 mp/cap de locuitor sau chiar 50 suprafata indicata de
Organizatia Mondiala a Sanatatii), în timp ce in Sectorul 6, exista numai 0.6 mp/cap
de locuitor, de douazeci de ori mai putin decat este minim necesar.

Reducerea suprafetei zonelor verzi din Bucuresti ar fi
chiar mai mare daca totalul lor nu ar include 14 cimitire care acopera un total
de 131 hectare.Pentru a atinge standardele europene, Bucurestiul trebuie sa
aibe 2794 hectare de spatiu verde pana la sfarşitul anului 2025.  Exista aproximativ 40 de parcuri[5]
in Bucuresti, unele dintre ele cu o reala valoare peisagera sau valoare
istorica, ce confera identitate acestui mare oras.

Unele dintre aceste parcuri sunt:

 

Parcul Cismigiu

Parcul Cismigiu este cea mai veche si cea mai frumoasa
gradina publica din Bucuresti si are o suprafata de 13 hectare.  Este situat în centrul capitalei şi are o
structura  similara cu cea a parcurilor
englezesti: lacul central înconjurat de zone pietonale cu banci protejate de
copaci batrani si specii dendrologice rare, peluze cu flori si sculpturi sau
monumente.

Din punct de vedere urbanistic, parcul a fost extins si
a existat o modernizare a alimentarii cu apa, irigare si un sistem de
colectare, precum si un upgrade al sistemului de iluminare stradala.

Parcul Cismigiu a fost clasificat in anul 2004 ca fiind
un monument istoric.

Parcul Herastrau

Situat în zona de Nord a Bucurestiului, cu o suprafata
de 110 hectare, Parcul Herastrau reprezinta un complex de spatii verzi in jurul
Lacului Herastrau.  Acest parc are cea
mai mare suprafata verde utilizata pentru relaxare si scopuri turistice din
Bucureşti.  Suprafata mare contribuie la
absorbtia poluarii fonice si de altor factori tulburatori.  In acest complex, se pot distinge urmatoarele
componente: Parcul Herastrau, Muzeul Satului, Parcul Kiseleff si Parcul Bordei.

Parcul
Tineretului

Situat in zona de Sud a Bucurestiului, cu o suprafata de
79 hectare, Parcul Tineretului ce dispune de o suprafata mare de spatiu verde.
In acest parc exista Sala Ioan Kunst Ghermanescu (noul nume al salii este Sala
Polivalenta), care gazduieste activitati culturale si evenimente sportive.
Luand în considerare modelarea suprafatei si diferenta de nivel de sol, care ar
putea ajunge chiar la 16 de metri în unele puncte, se poate observa mai bine
lacul, care are o suprafata de 15 hectare.

Alt element interesant ar fi Rozariul circular cu un
diametru de 200 de metri, care are pavat in interior alei pietonale cu latime
variabila, încadrate de alei de fasii verzi cu plantatie inalta.

 

Parcul Alexandru
Ioan Cuza (fostul IOR-Titan)

Situat in partea central-estica, în Sectorul 3 a
capitalei, este unul dintre cele mai mari parcuri din Bucuresti.  Acesta ofera bune conditii de relaxare si
distractie pentru oamenii care traiesc in cartierele Dristor, Titan, Balta Alba;
are o suprafata de 84 hectare si include alei pavate, locuri de joaca, doua
terenuri sintetice de fotbal, 5-6 terenuri mai mici, unde oamenii pot juca
fotbal, precum si baschet, un loc special amenajat pentru rollerbladers şi
skateboarderi, un patinoar artificial, cateva terase mici, un restaurant si un
lac natural cu patru insule mici in mijlocul parcului.

Spatiul pe care este amenajat Parcul Alexandru Ioan Cuza
risca sa fie taiat in jumatate, în favoarea construirii unui centru comercial si
de afaceri.  Aceasta este Proiectul
„Parklake Plaza”, care va construit pe 30 hectare, dintre care 11
hectare, fiind inchiriati de 50 de magazine cu amanuntul.  De asemenea, proiectul prevede si construirea
a doua blocuri de aproximatv 1200 apartamente.

Parcul Carol I

Parcul Carol I este situat în Sectorul 4 al capitalei, pe
Dealul Filaret si are o suprafata de 44 hectare.  Parcul este aranjat intr-un stil mixt,
predominand peisajul organic, iar vegetatia este amplasata in jurul aleii
principale, care este construita in stil geometric.  Tranzitul intre zonele amenajate este
realizat prin alei sinuoase, iar vegetatia este grupata astfel incat sa creeze
o imagine cat mai apropiata de un mediu natural neantropizat.

Parcul include si un mic lac – traversat de un pod care
este pavat cu placi de marmura – care este utilizat pentru divertisment.  Parcul este pe lista monumentelor istorice
din 2004.

Acestea fiind unele dintre cele mai importante din Bucuresti.

Pe langa cele aproape 40 de parcuri , in Bucuresti exista numeroase suprafete verzi de
mici dimensiuni , asa numitele scuaruri care reprezinta o categorie importanta
de verde urban cu acces nelimitat frecventate de locuitorii capitalei.

 

Calitatea spatilor verzi este generata de: amplasamentul spatiilor verzi (poluare, distant
fata de casa, dezvoltarea teritoriala), utilizarea spatiului verde (spatii de
recreere, locuri de  joaca pentru copii),
mediu (surse de apa, zone acoperite de copaci, zone special amenajate pentru
animale), biodiversitate (vegetatie, specii de pasari).

Parcurile din Bucuresti sunt separate unul
de celalalt si nu exista nici o legatura intre ele.  Cele mai mari parcuri sunt complet izolate,
cu exceptia Parcului Herastrau. Spatiul verde este destul de scazut în Bucuresti.  Orasul nu este ecologic si nu ia in
considerare faptul ca zonele verzi sunt importante pentru viabilitatea sa. De
aceea, trebuie sa se ia masuri privind extinderea zone verzi dar a protectiei spatiului
verde deja existent.

 

STUDIU DE CAZ
LONDRA:

Londra este una dintre cele mai verzi capitale din lume.
Are aproximativ 200 de zone plantate si spatiu verde in zona Square Mile,
creand o reaea de spatii verzi deschise, gradini interioare,  piete si zone verzi de-a lungul autostrazilor
care ofera comunitatii orasului necesarul de zone de recreere dens dezvoltate in centrul
acestuia. Spatiile verzi publice au un caracter unic si aduc un plus calitatii
vietii urbane, avand, de asemenea, valoare istorica.

Exista multe parcuri
si spatii deschise in Londra . Multe dintre spatiile verzi mai mici din
centrul Londrei sunt gradinile publice , care au fost construite pentru
utilizarea privata a locuitorilor, dar în unele cazuri, sunt deschise in
prezent pentru public.

Spatiul verde din centrul Londrei este format din opt
parcuri regale , completate de o serie de mici gradini publice împrastiate in
tot centrul orasului. Spatiul public, în restul orasului este dominat parcurile
regale ramase si multe alte parcuri si spatii publice de dimensiuni mai mici .
Acoperind 1976 hectare, parcurile
regale ale Londrei sunt terenuri detinute iniţial de catre monarhia  Regatului Unit pentru recreerea (mai ales
pentru vanatoare)  familiei regale.

Patru dintre acestea – Parcul Green (16 hectare), Parcul
St. James (34 hectare), Parcul Hyde (140 hectare) si Gradinile Kensington (111
hectare) – formeaza un fir de culoare verde, din partea de vest a centrului
orasului, in timp ce al cincilea, Parcul Regent (197 hectare), este situat la
nord . Restul de trei parcuri regale sunt in suburbii – Parcul Greenwich (73
hectare) la sud-est,  Parcul Bushy (450
hectare) si Parcul Richmond (955 hectare), la sud-vest.

Raportul spatiilor verzi urbane „Green spaces, better
places” (2002) identifica o serie de beneficii oferite de spatiile verzi londoneze
in urmatoarele situatii:

 

  1. contextul urban – buna
    calitate a parcurilor ce au contribuit la regenerarea si crearea unor spatii de
    recreere care sunt vitale pentru spiritul comunitar, dar si pentru dezvoltarea
    turismului;
  2. contextul
    sanitar – spatiile verzi au un rol important in promovarea unui stil sanatos de
    viata si prevenirea imbolnavirilor;
  3. contextul
    social – spatiile verzi ofera oamenilor posibilitatea de a participa la
    designul, managementul si ingrijirea lor in vederea crearii unor spatii publice
    accesibile tuturor si dezvoltarea unui mediu social agreat de catre acestia;
  4. contextul
    educational – suficiente spatii verzi pentru zonele educationale care au rolul
    de a furniza experienta de munca si oportunitati de invatare in managementul
    mediului;
  5. contextul
    ecologic – spatiile verzi reprezinta cheia sustenabilitatii in marile orase
    avand rolul de „perdea verde”, element important in reducerea poluarii urbane;
  6. context
    cultural – spatiile verzi sunt partea patrimoniului cultural si a istoriei
    locale, oferind locuri pentru evenimente culturale locale sau sarbatori civice.

 

CONCLUZII

 

Spatiile verzi in cadrul orasului nu sunt numai un
factor elementar in contextul
sustenabilitatii urbane, dar si un motor de dezvoltare. Aceste atrag
dupa sine beneficicii economice, sociale si ecologice. Atat in cazul retelelor
de spatii verzi din Londra, cat si in cazul celor din Bucuresti exista
precizari istorice care le atesteaza gradul de importanta, dar si imaginea
pozitiva atrasa dupa sine pana in prezent.Principalele aspecte ce se desprind
din analiza sesizarilor din partea populatiei Bucurestiului se refera la:
existenta unor spatii verzi aflate in paragina, pentru care se propune o
amenajare corespunzatoare, lipsa de responsabilitate a actorilor urbani implicati
in realizarea salubrizarii si igienei spatiilor verzi, propuneri pentru dotarea
si infrumusetarea parcurilor, necesitatea imbunatatirii calitatii spatiului
verde de aliniamnet de-a lungul bulevardelor precum si zonelor adiacente
blocurilor de locuinte, solucitari de pastrarea spatiului verde existent in
pofida realizarii parcajelor etc.

Vazut din aer, mai mult de jumatatea din
suprafata orasului este verde sau albastra(65% din suprafata Londei este
verde), lucru deosebit pentru un oraş de asa talie. Zgarie nori de sticla reusesc sa convietuiasca cu rauri,
parcuri şi gradini. Autoritatile
locale din Londra sunt constiente de importanta spaţiilor verzi pe care orasul le detine şi de faptul ca acestea

reprezinta un punct forte al orasului , care
poate fi capitalizat. Investitiile în spaţiile verzi

existente se fac pe tot parcursul orasului.

Jocurile Olimpice din 2012 reprezinta o
oportunitate pentru a mobiliza populatia

şi autoritatile sa
participle la crearea unui pras mai verde. In strategia de dezvoltare a
orasului ,,London East Green Grid” se vorbeste despre crearea unei retele
de spatii publice cu multiple scopuri, legate prin conexiuni puternice de
locurile în care oamenii locuiesc şi muncesc, de transportul public, de centura
verde şi de Tamisa. Va fi un peisaj bogat şi variat care va include diverse
utilizari care sa fie pe placul tuturor.

Autor: DUMITRU FLORENTINA, Master Proiectare Urbană, Anul II, UAUIM „Ion Mincu” – București

BIBLIOGRAFIE:

1.  Mărginean, I. (coord.), Diagnoza calităţii
vieţii, 1990–2006
, Institutul de Cercetare a

Calităţii
Vieţii, Bucureşti.

2. Legea nr. 24/2007 privind
reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele

urbane, Monitorul Oficial nr. 36/18-ian-2007.

3. Stephens,
C., Stair, P.,
Noi
căi pentru sănătatea publică urbană
, în vol.
Starea lumii 2007. Viitorul nostru urban, Bucureşti, Editura Tehnică, 2008.

 

 

 

WEBLIOGRAFIE:

 

 

1. http://www.scribd.com/doc/6318579/Administrarea-spatiilor-verzi

2. http://businessday.ro/02/2011/cum-stam-cu-spatiul-verde/

3. http://travel.descopera.ro/8980189-Parcurile-regale-ale-Londrei

4. http://www.rtv.net/acoperisurile-din-londra-adevarate-oaze-de-verdeata-foto_10867.html

5. http://www.ideiurbane.ro/domnul-dobrescu-si-fotosinteza-in-londra/

6. http://www.uniqueaumonde.ro/ro/top-10-orase/londra


[1] Spatiu verde- zona verde in
cadrul oraselor si municipiilor,definitaca o retea mozaicata sau un sistem
 de ecosisteme seminaturale al carei specific este
determinat de
 vegetatie(
lemnoasa,arborescenta, arbustiva, floricola si erbacee
),Legea
24/2007.

[2] Studiu facut pe
baza informatiilor preluate din
Arhitectura si spatiile publice, Cristina Turlea,

Bucuresti,
2008, ed. Cadmos, p 14

[3] Fig1. Sursa: Negulescu Viorel, ,,Dinamica spatiilor verzi In Municipiul Bucuresti dupa
1800’’Universitatea Bucuresti,

Facultatea de Geografie,2011, p.13

[4] Jurnalul Naţional
nr. 4658/24 aprilie 2008, p. 5

[5] Parc –spatiul verde, cu suprafata
min.de  1 ha, format dintr-un cadru vegetal
specific si din zone construite, cuprinzand dotari si echipari destinate
activitatilor cultural educative, sportive sau recreative pentru populatie.

Mergi pe prima pagina
E-antropolog © 2017 . Designed by: Livedesign