E-Antropolog

ENTOMOLOGUL FRIEDRICH DEUBEL(1845-1933)

24 august 2012 Adrian Majuru Transilvania

Una din personalităţile
importante ale vieţii ştiinţifice din Braşov la sfârşitul secolului al XIX-lea
şi începutul celui de-al XX-lea a fost entomologul Friedrich Deubel.  Cu toate meritele sale incontestabile,
biografia îi lipseşte din ghidul biobibliografic „Cărturari braşoveni”[1].
Faptul că în
arhiva Muzeului „Casa Mureşenilor” s-a păstrat o mică parte din corespondenţa
sa ştiinţifică ne-a atras atenţia asupra lui Friedrich Deubel. Pentru a-l
reda  oarecum memoriei culturale a
Braşovului, ne propunem o scurtă prezentare a vieţii şi activităţii lui, ca
introducere la inventarul arhivistic al documentelor rămase de la el.[2]

Friedrich Deubel s-a născut la 13 ianuarie 1845,
la Braşov, ca fiu al ţesătorului Stephan Gottlieb Deubel (1813-1847) şi al
soţiei sale, Dorothea Elisabetha (1814-1878).

După frecventarea şcolii până la clasa a doua
reală (6 clase), Friedrich Deubel a învăţat meseria de măcelar, apoi a plecat,
în anul 1868, în Germania pentru a se perfecţiona în meseria de mezelar. S-a
întors în oraşul său natal prin Elveţia. Acolo a lucrat, mai întâi fiind calfă
de măcelar şi de mezelar.

În anul 1870 Deubel a devenit meşter măcelar, iar
în 1880 el a deschis o fabrică de mezeluri.[3]

În cărţile de adrese pentru oraşul Braşov,
Friedrich Deubel apare menţionat prima dată în 1874, ca măcelar, având adresa
în str. Învăţătorilor nr. 328 (azi str. Vlad Ţepeş) din cartierul Blumăna /Fleischhauer
a) Deutsche, Deubel Friedrich, Blumenau 328.[4]

În anul 1876 Deubel apare
cu adresa cartierul Şchei nr. 1528/Vorstadt 1528, pe partea sudică a
Ciocracului (azi str. Constantin Lacea) , unde a locuit până în 1878.[5]

În anul 1879 îl găsim locuind în Cetate, în str. Castelului nr. 205[6], într-o casă aparţinând văduvei lui
Christoph Seewald, unde a locuit până în anul 1883.

În anul 1880, Friedrich
Deubel apare ca având un magazin de vânzare de mezeluri pe Târgul Peştelui
(astăzi str. Apollonia Hirscher) la nr. 99 [Deubel Friedrich, Fleischhauer,
Selchwarenverkaufsgeschäft, Fischmarkt 99][7], iar mai târziu la nr. 98, chiar acolo
unde se află astăzi Centrul Cultural Reduta.

Începând cu 1883, Friedrich Deubel
nu mai apare ca măcelar, în schimb
figurează ca având o „fabrică de mezeluri” [Deubel Friedrich, Selchwarenfabrik, 98 (205)
– numărul din paranteză indică locuinţa].[8]

În anul 1884 el figurează
ca „producător de mezeluri”, având o nouă adresă a locuinţei, anume, strada
Castelului nr. 283 [Deubel Friedr., Selchwarenerzeuger, Theatergasse 98 (283)] [9], proprietatea văduvei Rosine Bömches.

Din 1890 Friedrich Deubel
devine proprietarul casei din str. Castelului nr. 283, al cărui număr este
schimbat în acelaşi an (odată cu noua numerotare a caselor în cadrul
străzilor)  în nr. 83. Deubel locuieşte
însă în altă casă, str. Castelului nr. 59.[10] Tot în 1890 Friedrich Deubel a construit,
în locul casei vechi cu parter, o clădire modernă cu etaj la colţul străzii
Castelului cu strada Genunchiului, care se păstrează şi în prezent.[11] Abia în anul 1898 Deubel figurează ca
locuind din nou în casa din str. Castelului nr. 83.[12]

            Începând din anul 1902 prăvălia de mezeluri a lui Friedrich Deubel se află în strada
Hirscher la nr. 15, până în anul 1916 inclusiv.

În noua carte de adrese
pentru Braşov, publicată în anul 1927, Frierdich Deubel apare – la vârsta de 82
de ani – încă fiind producător de mezeluri, locuind în strada Castelului nr.
83, dar având două magazine, unul în strada Poarta Şchei nr. 1, altul pe str.
Michael Weiss nr. 5 [Deubel Friedrich, Selchwaren-Erzeuger, Burggasse 83m
Geschäft: Waisenhausgasse 1 und Michael Weiß Gasse 5].[13]

Încă din timpul şcolii, profesorul său de ştiinţe
naturale Josef Meschendörfer[14]
(1832-1919) l-a îndemnat pe tânărul Deubel să colecţioneze lucruri din
natură.

Din cauza unei boli de stomac i se indicase
medical petrecerea de mult timp în aer liber, iar în plimbările şi excursiile
în jurul Braşovului a strâns diferite specii de animale, dar în primul rând
nevertebraţii gândaci. Îndemnul spre această preocupare i-a fost dat în anul
1876, în timpul unei cure balneare la Pistyan (în Slovacia de azi), de
entomologul Max von Hopfgarten din Viena, care l-a iniţiat pe Deubel în
colecţionarea de tip ştiinţific şi în modalitatea de preparare a mostrelor de
gândaci.

Mai târziu, Deubel a intrat în legătură cu Ludwig Ganglbauer[15] (1856-1912), directorul Muzeului de
Ştiinţe Naturale din Viena, şi cu Karl Holdhaus (1883-1975), custodele
aceluiaşi muzeu. Cu ambii a colaborat timp de decenii în domeniul cercetării
entomologice. Rezultatele acestei colaborări au fost publicate, în anul 1910,
în volumul Cercetări despre zoografia
Carpaţilor
, în care volum Deubel a prezentat coleopterele din Ciucaş,
Postăvarul, Munţii Bucegi, Piatra Craiului, Munţii Făgăraş (Bâlea-lac,
Negoiul), Parâng, Retezat şi din Munţii Rodnei[16].

Deubel a mai avut şi alte legături ştiinţifice, de
exemplu cu naturalistul Dr. Karl Petri (1852-1932) din Sighişoara, autorul unei
sinteze asupra faunei gândacilor din Transilvania, apărută în anul 1911.[17]

Mai târziu, Deubel a publicat mai multe completări
şi corectări la această sinteză.[18]

Colecţia de gândaci a lui Friedrich Deubel a fost
accesibilă tot timpul, atât pentru specialişti, cât şi pentru un cerc mai larg
de interesaţi. În ghidul Braşovului din anul 1886 putem deja citi: „Cine
se interesează pentru gândaci, să se prezinte în magazinul fabricantului de
mezeluri Friedrich Deubel din clădirea Teatrului, care este cu plăcere dispus
să arate colecţia sa bogată şi frumos aranjată de gândaci”[19].

Colecţia de gândaci a fost expusă şi prezentată şi
cu prilejul unor manifestări ştiinţifice, cum a fost adunarea itinerantă a
Asociaţiei medicilor şi naturaliştilor maghiari din anul 1892[20], sau cu prilejul sărbătoririi a 400 de
ani de la naşterea marelui umanist şi reformator sas Johannes Honterus, în anul
1898, în cadrul expoziţiei organizate de Societatea Carpatină Transilvană[21].

În 1898 Friedrich Deubel a donat şcolilor
evanghelice din Braşov – în primul rând Liceului Honterus – o colecţie de
gândaci în treizeci de vitrine, conţinând 12.528 de exemplare de gândaci.[22]

Din bogata sa colecţie Deubel a trimis dublete la
muzeele de ştiinţe naturale din Sibiu, Budapesta, Viena şi Frankfurt am Main.[23]

În anul 1908, Friedrich Deubel a fost unul dintre
membrii fondatori ai Muzeului Săsesc al Ţării Bârsei, căruia i-a dat colecţia
sa de gândaci mai întâi pentru expunere, iar apoi i-a donat-o, obligându-se să
o îngrijească până la moartea sa.

După 1948, cea mai mare parte a colecţiei lui Friedrich
Deubel a fost preluată de Institutul de Silvicultură (în circa 60 de vitrine),
păstrată ulterior în muzeul zoologic al Facultăţii de Silvicultură, însă fără
să fie menţionat numele colecţionarului.[24]

Bilanţul activităţii sale ştiinţifice de peste o
jumătate de secol este descoperirea a 41 de specii noi, dintre care 31 de
gândaci, 4 miriapozi, 3 melci, 2 specii de viespi şi o specie de fluturi (care
îi poartă numele).

În anul 1925 aniversarea de 80 de ani a lui
Friedrich Deubel a fost o adevărată sărbătoare pentru comunitatea săsească braşoveană.

Încă în anul 1932, la vârsta de peste 87 de ani,
el a urcat în Muntele Postăvarul, fără maşină şi fără teleferic!

Friedrich Deubel a murit la Braşov, la 9 ianuarie
1933.[25]

Pentru meritele sale în explorarea Carpaţilor şi
drept recunoştinţă pentru promovarea turismului în împrejurimile Braşovului,
drumul montan de la Diham la Bucşoi a primit încă din anul 1897 numele lui
Deubel.[26] Iar după moartea lui, şi cabana Mălăieşti
a Societăţii Carpatine Transilvane i-a primit numele.[27]

După 1990, o fundaţie
„Friedrich Deubel” s-a preocupat de pozarea marcajelor turistice în
munţii din împrejurimile Braşovului.

În arhiva Muzeului
„Casa Mureşenilor” s-au păstrat 50 de documente din corespondenţa
ştiinţifică a lui Friedrich Deubel. Cele mai multe provin de la Karl Holdhaus
(12 piese din perioada 1902-1913); urmează cele de la Ludwig Ganglhofer (7
piese din anii 1892-1901), Karl Petri (6 piese din anii 1892-1910), Ludwig Bach
(5 piese din anii 1909-1915) şi Méhely Lajos (2 piese 1904-1905). Corespondenţa
lui Deubel demonstrează legăturile sale ştiinţifice cu Austria, Germania,
Ungaria şi Elveţia.

Din cele relatate mai sus, rezultă pe scurt biografia unui braşovean foarte merituos,
care, dintr-un amator, a devenit unul din specialiştii entomologi recunoscuţi
pe plan european.

 autor:Gernot NUSSBÄCHER

 

 

Der Kronstädter Käferforscher Friedrich Deubel (1845-1933)

 

Zusammenfassung

Die Arbeit
bringt Angaben über das Leben und Wirken des verdienstvollen Kronstädter
Entomologen Friedrich Deubel (13. Januar 1845 – 9. Januar 1933). Anlaß für
diese Arbeit war die Verzeichnung von 50 Schriftstücken aus dem Nachlaß dieses
Forschers, die aus den Beständen des früheren Burzenländer Sächsischen Museums
in das Archiv des Gedenkmuseums der Familie Muresianu in Kronstadt gelangt
sind.

Es wird zuerst die Berufslaufbahn von Friedrich Deubel als Fleischhauer und
Selchwarenerzeuger vorgestellt, danach seine wissenschaftliche Tätigkeit und
seine Verdienste um die Erforschung der Käferfauna Siebenbürgens, sowie seine
Beziehungen zu anderen Fachwissenschaftlern vor allem aus Siebenbürgen und aus
Österreich.

Das Ergebnis
seiner Forschungen ist die Entdeckung von 41 neuen Arten, davon 31 Käfer, vier
Tausendfüßler, drei Schnecken, zwei Wespenarten und eine Schmetterlingsart, die
alle seinen Namen tragen. Seine große Käfersammlung schenkte Friedrich Deubel
dem Burzenländer Sächsischen Museum, dessen Mitbegründer er       im Jahre 1908 war. Ebenso schenkte er
reiche Käferkollektionen den Kronstädter Schulen und belieferte auch die
Naturwissenschaftlichen Museen in Hermannstadt, Budapest, Wien und Frankfurt am
Main aus seinen Sammlungen.

Articol publicat cu acordul Muzeului Casa Muresenilor si cu amabilitatea revistei Tara Barsei.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


 

 

 

 

 

 

 

 

[1] Ilie Moruş (coord.), Cărturari braşoveni (Sec. XV – XX), Braşov, 1977.

[2] Cf. Dr.
Erich Jekelius, Jahrbuch des Burzenländer
Sächsischen Museums
, Braşov, 1925, I, pp. 13-15; [Erhard Antoni], Friedrich Deubel †, ein Kronstädter Sammler,
în „Kronstädter Zeitung”, anul 97, nr. 85/13 aprilie şi 86/14 aprilie
1933; Hermann A. Hienz, Schriftsteller-Lexikon
der Siebenbürger Deutschen
, Köln-Weimar-Wien,
1998, VI, pp. 5-7 (cu bibliografie).

[3] Hermann A. Hienz, op. cit., p. 5.

[4]
Adressen-Buch der Stadt Kronstadt, Braşov, 1874, XXVI, p. 45.

[5]
Ibidem, Braşov, 1876,
XXVIII, alfab. p. 5.

[6]
Ibidem, Braşov, 1879, XXX, alfab. p. 6.

[7]
Ibidem, Braşov, 1880, XXXII (sic), alfab. p. 6.

[8] Ibidem, Braşov, 1883, XXXV, alfab. p. 7.

[9]
Ibidem, Braşov, 1884, XXXVI, alfab. p. 6.

[10]
Ibidem, Braşov, 1890,
LII (sic), alfab. p. ?

[11]
Dr. Eduard Gusbeth, Das Sanitätswesen in Kronstadt im Jahre
1890,
Siebenter Bericht, Braşov, 1891, p. 49.

[12]
Adressen-Buch…, Braşov,
1898, 60 (sic), alfab. p. 16.

[13]
Neues Kronstädter Adressbuch, Braşov, 1927, p. 62.

[14]
Friedrich Schuller, Schriftsteller-Lexikon der Siebenbürger
Deutschen,
Sibiu, 1902, IV, pp.288-289; Hermann A. Hienz, op. cit., Köln-Weimar-Wien, 2004, IX, p.
96.

[15]
Eva Obermayer-Marnach (ed.), Österreichisches
Biographisches Lexikon
, 1957,
1. Band (A-Glä), Graz-Köln, p. 401 (pentru această informaţie mulţumesc frumos colegei Agnes Bálint).

[16]
Friedrich Deubel, Die Coleopterenfauna des Csukás, Schuler,
Bucsecs, Königstein, Bulea-Sees, Negoi, Paring, Retyezat und des Rodnaer
Gebirges
, în Karl Holdhaus, Friedrich Deubel, Untersuchungen über die Zoographie der Karpaten, Viena, 1910, pp.
126-200.

[17]
Hermann A. Hienz, op. cit., vol. IX, pp. 373-376.

[18] Friedrich Deubel, Ergänzungen
und Berichtigungen zu Dr. Karl Petri Siebenbürgens Käferfauna, în Jahrbuch des
Burzenländer Sächsischen Museums,
Braşov, 1925, I, pp. 67-95.

[19]
Josef W. Filtsch, Die Stadt Kronstadt und deren Umgebung,
Viena, 1886, pp. 37-38.

[20]
Dr. Eduard Gusbeth, Das Gesundheitswesen in Kronstadt im Jahre
1892.
Neunter Jahresbericht, Braşov, 1893, p. 85.

[21]
Idem, Das Gesundheitswesen in Kronstadt in den jahren 1897 und 1898.
Zwölfter Bericht, Braşov, 1899, pp. 120 şi 122; Josef Schuller, Kronstadt. Neuer illustrierter Führer
durch die Stadt und deren Umgebung,
Braşov 1898, p. 67.

[22]
Eduard Gusbeth, Das Gesundheitswesen … 1897 und 1898, p. 91.

[23] Hermann A. Hienz, op. cit., vol. VI, p. 5.

[24]
Heinz Heltmann, Friedrich Deubel – ein siebenbürgischer Heimatforscher, în
“Karpatenrundschau”, 3 (14), nr. 9, 10 ianuarie 1970.

[25]
“Kronstädter Zeitung“, anul 97, nr. 8, 11 ianuarie 1933
(anunţul morţii); J(ulius) T(eutsch), Friedrich Deubel sen. † (necrolog), în
„Kronstädter Zeitung“, anul 97, nr. 10, 13 ianuarie 1933, p. 5;  Erich Jekelius, Unsere Toten, în “Mitteilungen des Burzenländer Sächsischen
Museums”, Braşov, 1937, II, p. 122; Erhard Antoni, Friedrich Deubel, ein Kronstädter Sammler, Braşov, 1933, 16 p.

[26]
Dr. Eduard Gusbeth, Das Gesundheitswesen…1897 und 1898, p.
119 şi 161.

[27]
Heinz Heltmann, loc. cit.

Mergi pe prima pagina
E-antropolog © 2017 . Designed by: Livedesign