E-Antropolog

Integrarea centrelor istorice in orasul contemporan

08 septembrie 2012 Adrian Majuru Moldova

Atunci cand vorbim de orasul contemporan, majoritatea dintre noi se refera la orasul in care traim si in care ne ducem traiul zilnic, fara sa ne gandim la implicatiile pe care actiunile noastre zilnice le au asupra sa. Cresterea calitativa si cantitativa a nevoilor fiecaruia dintre noi reprezinta o evolutie involuntara, la care orasul trebuie sa se adapteze. Dar daca aceasta evolutie implica anumite aspecte negative, si nu numai pozitive? Evolutia orasului contemporan aduce cu sine pe langa schimbare si integrarea a ceea a inseamna trecutul orasului. Fiecare oras, asemenea unui organism uman are un trecut care ii da identitate si continuitate. Acest trecut este reprezentat azi prin ceea ce numim centrul istoric al unui oras. Iar problema pe care o dezbatem este ceea ce arh Gheorghe Curinschi o afirma in introducerea cartii sale „Centrele istorice ale oraselor”  si anume faptul ca aceasta integrare in contemporan trebuie sa fie o lupta de pastrare a centrelor istorice ale oraselor ca mijloc de asigurare a continuitatii vietii urbane si al constructiei orasenesti.

Dar ce presupune aceasta integrare a trecutului in prezent, a centrului istoric in contemporan?  Situatia poate fi analizata din mai multe puncte de vedere insa eu o voi analiza din perspectiva arhitecturala, din perspectiva conservarii patrimoniului arhitectural si recunoasterea trecutului intr-o lume care evolueaza continuu.

Orasul de maine nu va putea niciodata sa inlocuiasca orasul de ieri in intregime insa poate sa se adapteze in asa fel incat sa includa in evolutia sa si factorul identitate, care reprezinta unul din cele mai importante motive pentru a pastra si a fi recunoscatori de a avea un trecut si un patrimoniu. Identitatea unei natiuni sta in trecutul sau, iar trecutul sau sta atat in faptele marete dar si in arhitectura care aminteste de acele fapte si care sta marturie lumii ce a fost.

Insa odata cu schimbarile si nevoile actuale, centrele oraselor s-au transformat in zone neintretinute, in care riscul si nesiguranta sunt crescute,in care lipsa de renovare a cladirilor a dus la parasirea acestora ducand in cele din urma la o degradare a centrului si o pierdere a trecutului. Incercarea de reabilitare si de revitalizare a acestor centre reprezinta un mod de recapatare a trecutului poporului si de recapatare a arhitecturii si patrimoniului tarii noastre.

Aceasta restructurare urbana este un proces continuu prin care se incearca adaptarea organismului urban trecut la noile cerinte ale lumii contemporane. Si acest proces nu se intampla numai in tara noastra, el fiind deopotriva actual si in istoria celorlalte popoare care lupta si ele pentru salvarea identitatii si trecutului unei tari. In ceea ce priveste aceste programe de revitalizare a centrelor urbane, s-au luat masuri clare pentru a actiona. Aceste masuri implica: restaurare a monumentelor de arhitectura, remodelare functionala a acestui vechi fond construit, integrarea unei noi cladiri sau ansalmbluri, acestea contribuind la imbogatirea zonei cu noi functii si o importanta actiune de redare a spatiilor de circulatie aproape in totalitate pietonilor. In urma acestor actiuni, centrele istorice au devenit principalele zone comercial si o principala atractie pentru localnici si turisti.

Pentru evidentierea mai exacta a integrarii am ales ca studiu de caz centrul istoric al Bucurestiului.Schimbarile economice, sociale si culturale ale unei tari sunt principalul factor de influenta in reviatlizarea si conservarea patrimoniului arhitectural.

Lipsa de interes din partea autoritatilor a dus la pierderea unor parti importante din trecutul istoric al Romaniei. Perioada comunista sta marturie dezastrelor produse in urma demolarii multor cladiri de patrimoniu care acum ar fi adus un alt aer si o alta atmosfera orasului Bucuresti si nu numai. Toate aceste actiuni realizate in trecut nu mai pot fi indreptate insa ceea ce se poate face este sa se ia masuri cu privire la prezentul in care traim si la viitorul care ne asteapta. Strategiile de revitalizare si intretinere a acestor centre istorice trebuie sa fie pe termen lung si trebuie sa tina seama de o multitudine de lucruri. Trebuie realizata o ambianta in care locul sa raspunda nevoilor atat actuale cat si viitoare ale populatiei. Arh Toma Olteanu, in lucrarea sa de doctorat „Revitalizarea zonelor comerciale traditionale” propune o serie de intrebari care ar trebui sa dea un raspuns in ceea ce priveste solutionarea integrarii centrelor istorice in orasele contemporane si anume:

„-Cum poate fi renascut interesul cetatenilor pentru aceasta zona din cadrul centrului urban?;

-Ce-l poate determina pe om sa parcurga frecvent zona, chiar si in afara nevoii stricte de vizitare a unor dotari din cadrul acesteia sau in deplasarile lui cu pasul intre diverse puncte de interes din centrul orasului;

-Care anume elemente functionale si spirituale trebuie avute in vedere pentru ca omul sa se simta realmente legat sentimental de un asemenea loc?”

Daca ar fi sa luam exemplul Bucurestiului, centrul sau istoric a fost dezbatut inca din comunism insa fara sanse de izbanda. S-au realizat numeroase studii in ceea ce priveste circulatia si revitalizarea sa insa nici o masura nu fusese luata, ducand in cele din urma la ceea ce era acum cativa ani, o zona periculoasa, prin care iti era frica sa treci, unde casele stateau sa cada, pline de mizerie si saracie, unde frumusetea vremurilor de alta data statea sub semnul intrebarii si trecutul glorios al perioadei interbelice aproape ca nici nu mai exista.

Noile vremuri din fericire au tras un semnal de alarma cu ceea ce se intampla si astfel s-a inceput transformarea acestuia, astazi devenind una din cele mai vizitate zone din Bucuresti mai ales in sezonul estival. Revitalizarea sa, desi daca este sa analizam, are anumite probleme si scapari, a reusit sa fie un real succes datorita succesului sau. Terasele imobilelor au atras vizitatori si in acelasi timp au adaptat strazile erei contemporane creand astfel o atmosfera unica, noua pe care nu o mai intalnesti in alte parti prin Bucuresti. Centrul istoric este unul singur si astazi el este redat in intregime pietonilor, toate circulatiile fiind pietonale.

Daca ar fi sa analizam in detaliu proiectul de revitalizare a centrului istoric, acesta s-a realizat la nivelul infrastructurii in principal, circulatiile au fost refacute in intregime, fiind redate excluziv pietonilor. In ceea ce priveste cladirile, multe din ele se aflau intr-o stare deplorabila, fiind lasate in paragina, neingrijite si avand un aspect nu tocmai placut. Astfel, cele care apartineau administratiei au fost consolidate si refacute, urmand ca si cele private sa fie realizate in aceeasi metoda. Proiectul primariei urmareste redarea suflului anilor trecuti intr-o ambianta care sa urmareasca si sa combine atat trecutul istoric, perioada de glorie a Bucurestiului, in care era numit Micul Paris cat si ambianta contemporana, care este ceruta in zilele noastre.

Avantajele care apar in urma acestei revitalizari sunt multiple: in primul rand putem considera sporirea atractiei pentru zona comerciala traditionala, zona care s-a bucurat in decursul timpului de un interes deosebit din partea locuitorilor orasului. Astfel, acesta va deveni spatiu urban activ al centrului orasului.

Un alt avantaj este cel in domeniul calitatii si eficientei functionale prin asigurarea conditiilor optime de functionalitate in relatiile cu amploarea activitatiilor ce se desfasoara in zona cat si in relatie cu complexitatea structurii centrului orasului. Aceasta readaptare in timp a spatiilor releva mobiliatatea spatio-functionala care scoate la iveala adaptarea zonei la cerintele urbane, cerinte aflate intr-o continua evolutie.

Al treilea avantaj este cel de natura economica, prin utilizarea mai eficienta a teritoriului, datorita limitarii disponibiliatatii de spatii libere. Indicele de utilizare al terenului reprezinta un indicator important de analiza a oricarei propuneri de restructurare. Aglomerarea de activiati diferite pe acelasi teritoriu trebuie sa fie corelata cu intrepatrunderea pe orizontala a spatiilor cu functiuni diferite sau prin suprapunerea acestora. Astfel, pe langa avantajele functionale, se obtine si o importanta economie de teren.

Avantajul social este si el prezent, datorita functiunii de zona comerciala unde se desfasoara un numar mare de evenimente si exista o multime de puncte de interes. In afara activitatilor specifice zonei, aici se desfasoara si activitati generate de necesitati sociale (miscare, comunicare, destindere, intalniri etc).

Pe langa aceste avantaje principipale, zona beneficiaza de atractie turistica, intrand si ea in randul capitalelor europene care se mandreste cu centrul sau istoric si care are ce arata strainilor o mica parte din trecutul si cultura sa.

In urma acestor argumente, consider ca un centru istoric trebuie sa se adapteze orasului contemporan din toate punctele de vedere, incercand insa sa isi pastreze acea stralucire care reda si aminteste de vremurile trecute, fiind astfel o mandrie si un bun de pret pentru poporul sau. In ceea ce priveste centrul istoric al Bucurestiului, acesta a inceput sa se adapteze si sa se integreze cu succes in viata locuitorilor orasului, redand o parte a micului Paris de alta data dar neuitand sa multumeasca si nevoile contemporane.

autor: Chiriloae Alexandra-Marina

Bibliografie:

  1. Olteanu, Toma, 1998, „Revitalizarea zonelor comerciale traditionale-teza de doctorat”, Institutul de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu, Bucuresti.
  2. Lynch, Kevin, 1990, „The image of the city”, MIT Press, Massachusetts, USA
  3. Bucuresti-starea orasului, catalog expozitie, 1990, Salla Dalles.
  4. Giurescu, Dinu „The Razing of Romania’s Past”-International Preservation Report
  5. Leahu,Gheorghe ,1984, „Vechiul centru al Bucurestilor-propuneri de resturare”, revista „Arhitectura” nr.1
  6. Curinschi-Verona, GH, 1967, „Centrele istorice ale oraselor” , Editura Tehnica
  7. Ivanov, Catiusa, “Cum ar putea arata Bucurestiul – Centru cultural si sala de spectacole la Hanul Gabroveni” , <www.HotNews.ro>

                                                    

 

 

 

 

Mergi pe prima pagina
E-antropolog © 2017 . Designed by: Livedesign