E-Antropolog

Orașele: hărți în mișcare

30 octombrie 2012 Adrian Majuru Cartea de antropologie

Apariţia urbanului, acum aproximativ 6000 de ani, în mai multe părţi ale lumii, desigur nu brusc ci treptat,  a însemnat o transformare majoră în istoria omenirii.  Tot ce serveşte devenirea umană ,adică necontenita antropogeneză, priveşte antropologia.

Urbanizarea s-a mai numit şi revoluţie urbană. Ea nu se defineşte numai prin creşterea populaţiei  comunităţilor, a densităţii acestor comunităţi ci şi prin  altfel de  relaţii interumane, alt fel de relaţii cu mediul. În urban are loc o susţinută producţie de bunuri, la început manufacturate apoi industriale, aici are loc crearea de pieţe organizate, şi apare  capacitatea de a susţine un război, etc.; toţi aceşti factori au condus la creiarea pe parcurs a unei  clase manageriale, la apariţia unei elite.  Aceste procese, instituţii şi noi categorii umane ce încep să apară şi să se diversifice, vor continua să evolueze formând toate straturile societăţii urbane de azi. Cu alte cuvinte relaţiile sociale  reprezintă forţa care a cristalizat procesul de urbanizare.

             Ce găsim în mediul urban la baza acestei foarte puternice creşteri, dezvoltări, diversificări materiale şi spirituale, ce se depăşeşte neîncetat pe sine, spre deosebire de rural, unde nu găsim o creştere şi o dezvoltare comparabilă? Răspunsul este simplu şi în acelaşi timp generator de semnificaţii : O intensificare a comunicării interumane, o îmbogăţire, o diversificare, uneori o rafinare, a calităţii comunicării.

Când zicem comunicare interumană înţelegem, contacte interumane, directe sau indirecte. Un om, trăind în mediu urban, va avea în fiecare zi tot mai multe contacte comunicante, va avea ceva de spus şi de auzit, direct, faţă în faţă, sau indirect, pe cale electronică, de la şi cu semeni de ai săi. Vor contribui la aceasta în afară de răspândirea telefoniei mobile şi perfecţionarea Internetului, facilitarea călătoriilor prin continua îmbunătăţire a deplasărilor, în condiţiile creşterii densităţii populaţionale şi a amestecului de populaţii în centrele urbane.

În mediul urban domină competiţia, se trăieşte în tensiune. Toţi se grăbesc.O consecinţă va fi sporirea agresivităţii fiecărui individ, o astfel de trăsătură devenind poate un factor sine qua non a comportamentului fiecăruia. Agresivitatea duce la violenţă. Au loc modificări foarte rapide ale gusturilor, ale modului de viaţă, ale expresiei. Oamenii tind a se imita, unii pe alţii, se iau după modele de viaţă oferite de publicaţii şi televiziuni. Apar obiceiuri noi ce se impun o vreme, fiind apoi înlocuite de altele. Ca şi moda. Obiceiuri care nu prea ţin seama de precepte morale şi nici de sănătate. De aici creşterea patologiei psiho-somatice. Consecinţele nu pot fi în întregime prevăzute.

Ritmul schimbărilor este foarte accentuat. Au loc schimbări în zona sexualităţii, a alimentaţiei, a petrecerii timpului liber, a mişcării fizice individuale. Efortul fizic e tot mai redus. Toate acestea au o relevanţă antropologică majoră.

Schimbările intervin sistemic şi uneori în regim de urgenţă, efectele  impun, fără întârziere, adecvări la noile situaţii. În numai zece ani omenirea se va resimţii în modul de viaţă cotidian de tot ce se inventează şi se aruncă pe piaţă acum.

Timpul şi spaţiul au fost totdeauna marile provocări pentru om. Omul a  depus eforturi neîncetate să domine atât spaţiul cât şi timpul. Ce a făcut cu timpul economisit, ce a câştigat de pe urma faptului că în loc de două ore ca să parcurgă o distanţă a cheltuit numai o oră, nu se ştie. Am greşi spunând că nu a făcut nimic, că a risipit timpul câştigat.  Volumul coordonat de John Julius Norwich este un fel de “jurnal” colectiv ce nu consemnează numai  faptele pe care le-a trăit orașele lumii în evoluția lor, ci relevă şi semnificaţia şi consecinţele lor în perspectiva neîncetatelor  deveniri umane. Devenire   care nu se desfăşoară numai în sens pozitiv ci şi invers, devenire prin care fie ne desăvârşim umanitatea din noi, fie decădem, puţin, mai mult, sau de tot, din condiţia umană. Depinde de factorii, de elementele, de semnele şi chiar de nuanţele ce compun realitatea.

 

John Julius NORWICH(coord.),

Marile orașe din istoria omenirii,

Art, 2010

Mergi pe prima pagina
E-antropolog © 2017 . Designed by: Livedesign