E-Antropolog

SOCIETATEA FURNICILOR VERSUS SOCIETATEA UMANA. SISTEME DE DEZVOLTARE A SPATIILOR COMUNITARE

11 mai 2013 Adrian Majuru Antroplogie sociala

Numeroase studii despre comportamentul furnicilor
releva faptul ca societatea insectelor este asemanatoare celei umane. Din
punctul de vedere al oamenilor de stiinta, furnicile sunt considerate a
functiona ca un super-organism reusind sa construiasca galerii gigantice cu
sisteme de aerisire si tubulatura organizate eficient si din perspectiva
mobilitatii, distantele de parcurgere intre diferite puncte de interes fiind
cele mai scurte posibile.

Societatea furnicilor este oare mai bine organizata decat cea a oamenilor?

In urmatoarele randuri voi surprinde niste idei
considerate utopice in legatura cu dezvoltarea unui oras ideal cu scopul de a
releva spiritul intelectualilor vremii in care s-au enuntat teoriile,
preocuparea acestora asupra imaginarii unei societati perfecte, facand o
comparatie in acelasi timp, cu societatea furnicilor.

 

 

Citadela furnicilor descoperita in Brazilia, banuita a fi fost cea mai mare colonie de furnici din lume.

 

  1. 1.      Descrierea diferitelor concepte utopice asupra dezvoltarii societatii umane in comparatie
    cu cea a furnicilor

 

Francois Rabelais, la sfarsitul Evului mediu si inceputul Renasterii imagineaza intr-o
serie de scrieri satirice aduse la adresa clericilor catolici ai vremii, o
societate utopica in interiorul unei abatii, pe nume Thelema, construita de
gigantul Gargantua, descrisa in capitolul 57 din volumul La vie très
horrifique du grand Gargantua
, (1534).  La intrarea in abatie motoul acesteia era : „Do
what you wilt.” – sa faci ceea ce poftesti – , insa nu dupa propriul
discernamant, ci dupa ceea ce sugereaza divinul. Numele abatiei Thelema care
provine din grecescul  θέλημα –
Thelema,  se refera la vointa divina care
se manifesta in om fara vreun anume motiv. Societatea acestei abatii era una
elitista, nobili educati, cu abilitati sociale. Membrii acestei societati nu se
ghidau dupa nici un fel de reguli sau legi, ci dupa propria vointa. Se trezeau
cand pofteau, luau masa asemenea, munceau cand doreau, in asa fel incat nimic
sa nu-i constranga in derularea existentei. Era astfel indepartata orice
dorinta de a incalca reguli, sau de a pofti la ceea ce este interzis. Societatea
era construita pe propria vointa a fiecarui membru, asadar pe o structura
fragila, de aceea si utopica. Comparativ in lumea furnicilor se poate specifica
existenta unei societati ierarhizate, deasemenea, elita fiind privilegiata.
Elita, selectata genetic, caci doar anumite furnici puteau alege regina spre
procreere, era scutita de la muncile obisnuite care decurg in furnicar. Oamenii
de stiinta au relevat noi ipoteze asupra societatii acestora dovedind ca nu se
structureaza pe egalitarism, ci din contra pe o ierarhie bine stabilita. Un
simt aparte al insectelor amintite, care poate tine de o comunicare doar de ele
perceputa, este fundamental intr-o asemenea societate cu milioane de indivizi,
in care nici unul nu-si incurca drumul cu un altul si in care se realizeaza
constructii de galerii impresionante, la scara umana. Un exemplu sunt cele
descoperite de curand in Brazilia, numite, un adevarat megalopolis subteran. In
imaginile ce urmeaza se poate usor observa enormitatea constructiei intinsa pe
o suprafata de 50 de mp cu o adancime de 8 m.

Un simt aparte al insectelor amintite, care poate tine de o comunicare doar de ele perceputa, este fundamental intr-o asemenea societate cu milioane de indivizi, in care nici unul nu-si incurca drumul cu un altul si in care se realizeaza constructii de galerii impresionante, la scara umana.

Citadela furnicilor descoperita in Brazilia, banuita a fi fost cea
mai mare colonie de furnici din lume.

[Online] la adresa:
http://www.youtube.com/watch?v=D_TTb15mZx4, accesata in 17 ianuarie 2013

 

In desenul pe care-l descrie ‚citadela’ furnicilor gasesc o
asemanare izbitoare cu imaginea oraselor ideale dezvoltata de mai multi
urbanisti. Unul este Sir Ebenezer Howard care in anul 1898 a emis o teorie
despre Orasul gradina autosuficient, ilustrat in imaginea de mai jos, cu strazi
dispuse radial si inele de vegetatie dispuse in cercuri concentrice demarcand
cate o zona functionala: locuire, industrie si agricultura. Numarul maxim de
locuitori ar fi fost de 50 000, iar cand acesta era depasit, un alt astfel de
oras gradina urma sa fie dezvoltat legat de celalalt printr-o infrastructura de
transport rutier si feroviar. Aceste structuri ar fi format orase gradina
sateliti in jurul orasului de 50 000 de locuitori.

Diagrama realizata de
Ebenezer Howard, cresterea urbana prin prisma oraselor gradina

[Online] la adresa: http://www.architizer.com/blog/wp-content/uploads/2012/11/garden-city-600×698.jpg,
accesata in 30 ianuarie 2013

 

In cazul lui Ebenezer Howard utopia a
devenit partial realizabila, pe principiile lui bazandu-se proiectarea orasului
Letchworth Garden City din Marea
Britanie, exemplu luat mai apoi si de alte comunitati din Germania, Australia,
Finlanda si nu numai acestea.

Alte idei de orase utopice sunt cele descrise in cartea autorului Bernard Werber, Le livre secret des fourmis, Encyclopedie du
savoir relatif et absolu,
cum ar fi Auroville (abrevierea orasului Aurora)
sau societatea Adamitilor cu referire la Adam, primul om pe Pamant in
conformitate cu scrierile Bibliei.

Orasul Aurora a fost experimentat in India si se baza pe o comunitate in perfecta
armonie si autosuficienta, in care s-au construit eoliene, sisteme de
canalizare, un centru informatic, un atelier de facut caramida. In acelasi timp
se practica agricultura ca mijloc de sustinere a hranii. Sfarsitul acestui tip
de comunitate, dupa cum sustine autorul, a venit tocmai din perfectiunea ei,
membri comunitatii dorind sa ridice la rangul de ‚sfant’ pe mama conceptului
acestei societati, o filozoafa franceza pe nume Mira Alfassa, care refuzand aceasta
onoare a fost sechestrata si in final presupusa a fi fost otravita cu arsenic,
in 1973, la 5 ani dupa instaurarea proiectului. Acest tip de manifestare releva
un comportament deviant al grupului, care s-a intors impotriva ‚creatorului’.
In lumea furnicilor, exista lupta intre regine pentru inlocuirea acesteia, insa
una ramane intotdeauna chiar daca acestea se incaiera la lupta, in asa fel
incat stupul sa nu ramana orfan.

Un alt tip de societate este aceea a adamitilor, care a esuat de data aceasta din
cauze exttrinseci ei. Adamitii au fost un grup radical in Boemia, care pe la
mijlocul secolului al 15 lea s-au desprins de Biserica, odata cu reformele
legate de cler instaurate de husiti, precursori ai protestantismului. Dupa cum
le-a ramas si denumirea, acestia doreau sa traiasca in afara institutiei
Bisericii, asemeni conditiilor in care Adam a trait dupa descrierile Bibliei.
Acestia s-au instaurat pe cursul mijlociu al fluviului Moldau, in apropiere de
Praga, renuntand la toate structurile sociale, traind fara structuri
financiare, ierarhii in munca, fara clasa nobilimii, fara administratie sau
patrimoniu. Societatea lor se baza pe cultivarea terenului, hranindu-se cu
fructe de padure si legume salbatice. Erau vegetarieni si traiau in cultul
comuniunii directe cu Divinitatea, fara biserica si fara cler. Husitii au fost
deranjati de aceasta atitudine radicala asupra religiei si au decis sa-i
decimeze pana la ultimul. (Werber, 2003, pp.257-258) In lumea insectelor exista
aceste lupte in interiorul speciei, insa se poarta din motive de castigare a
suprematiei asupra unui teritoriu sau de aparare a mancarii si furnicarului din
care fac parte. Asemeni societatii hominienilor si himenopterele folosesc arme
de distrugere in masa, actiuni suicidale, arme biologice, invazii la scara mare
sau lupte corp la corp. [Online] la adresa

http://www.mnh.si.edu/ants/photogallery/index.htm#Warriors, accesat la data de 17
ianuarie 2013.  Asadar in anumite puncte
societatea umana se intalneste cu cea a insectelor.

In materie de emitere a ideilor
utopice nu trebuie omis parintele cuvantului ‚Utopie’, englezul Thomas More
care in 1516 a alaturat cuvantului grec topos
loc, litera U, cu tenta de negatie,
alaturi de sufixul –ia formand Utopia,
desemnand un taram fara loc, insa confundat la nivelul pronuntiei in limba
engleza cu Eutopie, derivand in acelasi timp un alt sens, acela de taram al
fericirii. Aceste definitii le surprinde si autorul intr-o adaugire la cartea
sa si comentate de Raphne Robynson, citez, Wherfore not Utopie, but rather
rightely my name is Eutopie, a place of felicitie
. („More’s Utopia: The English Translation thereof by Raphe Robynson”, second edition, 1556). Thomas More a imaginat o insula minunata, numita
Utopia, in care domnea o societate fara impozite, mizerie sau migratii. O
societate libera era prima caracteristica a acestei societati utopice. Astfel,
societatea ideala cuprindea 100 000 de locuitori, care traiesc pe o insula,
fiind structurata pe familii, iar 50 de familii formau un grup care-si alegeau
un conducator, pe nume syphogrante. Conducatorii la randul lor erau patronati
de un print care putea fi detronat in cazul in care devenea tiran. Pentru arta
razboiului orasul dispunea de mercenari- zapoletii, care urmau sa fie distrusi
in batalii. Nu ar fi existat structuri financiare sau comerciale, toate
gospodariile fiind egale, fara usi, iar la fiecare 10 ani se realiza o rotatie
a populatiei din casa in casa spre evitarea simtului proprietatii.
Inactivitatea era interzisa, fara preoti, fara nobili, fara valeti, fara
cersetori, iar divergenta in opinii religioase era tolerata. Toata lumea
trebuia sa activeze in serviciul agricol doi ani pentru producerea hranei. In
caz de adulter sau de tentativa de a evada din Utopia, cetatenii isi pierd
calitatea de cetateni liberi si devin sclavi, trebuind sa realizeze munci grele
si sa se supuna. (Werber, 2003, pp. 256-257). Chiar daca ideile lui Thomas More
au fost bune, erau sageti de critica la adresa regelui Angliei, Henry al
VIII-lea, si a societatii sustinuta de acesta, fapt ce a dus la decapitarea
filozofului. Se poate observa asemanarea intre structura sociala imaginata de
More a orasului ideal, cea a vremii si cea care exista in lumea furnicilor, in
ambele lumi fiind privilegiati, insa revoltatii impotriva ierahiilor care
exista atat in furnicar, cat si in societatea anglicana a vremii, erau controlati
si opresati. In imaginea de mai jos se doreste exemplificarea ideilor lui More.


Ilustratie din 1516 a cartii Utopia

[Online] la adresa: http://en.wikipedia.org/wiki/File:Isola_di_Utopia_Moro.jpg,
accesata in 30 ianuarie 2013

Un alt exemplu este cel al Atlantidei, de data aceasta reprezentand o societate de
ordin divin, superioara oamenilor, fapt ce-i determina la un stil de viata in
dreptate si cu respectarea normelor etice. Datorita mixitatii cu natura umana,
societatea a decazut si a fost inundata sub ape, asa cum relateaza Platon, in Kritias,
dialog ramas neterminat. Dupa cum se observa si din imaginile ce urmeaza,
dezvoltarea urbana se presupune ca ar fi fost de tip radial, fapt regasit si in
structurile ideale ale multor proiectanti urbani.

Reprezentare
fictiva a Atlantidei

[Online]
la adresele: http://justa4t.ueuo.com/ufo/ar_0037-Atlantida-Platon-Kritias_datoteke/image3141.jpg,
http://3.bp.blogspot.com/-uQiSjKQmZrY/T9KyHbS5rSI/AAAAAAAAAEc/bEh5ShQ40r8/s1600/atlantida.jpg,
accesate la data de 30 ianuarie 2013.

 

 

  1. 2.
    Concluzii

 

In concluzie, structurile sociale imaginate de diferiti filozofi au
servit drept critica adusa societatii vremii, existand intotdeauna dorinta oamenilor
de a se afirma protestand. Fantezia acestora este fara indoiala samburele de
constiinta care exista in fiecare din noi, chiar daca unii l-au pierdut pe
parcurs si care determina apropierea spre o lume cat mai aproape de
perfectiune. Aceasta aspiratie este glorificata in mod satiric prin scrierile
amintite mai sus, fiind un semn de alarma catre toate generatiile umane. La
nivelul himenopterelor, comunicarea este pe unda feromonilor, sau chiar a
vibratiilor propriilor corpuri si prin atingere, fapt ce determina un alt fel
de perceptie si dezvoltare la nivel psihologic, insa este de admirat cum
comunitatile de furnici functioneaza ca un intreg. Unii cercetatori cred ca
acestea ar putea deveni cele mai perfectionate fiinte de pe  planeta. Daca asa va fi sau nu, ramane de
vazut. Asemanarea intre societatea furnicilor si cea umana este evidenta, lumea
acestora inspirand multi arhitecti si urbanisti contemporani care si-au bazat
teoriile pe o atfel de structura sociala. In momentul de fata s-au dovedit a fi
utopii, insa in viitor probabil vom privi din alt unghi aceste lucruri. Poate
se vor realiza, iar cuvantul Utopie va trebui reinventat.

 

autor: Carmen Barbat,

Studentă ing. horticultor, anul II
Master “Peisaj și Teritoriu”, Universitatea
de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, București

 

  1. 3.
    Bibliografie

 

  1. Werber,
    B.,  Le
    livre secret des fourmis, Encyclopedie du savoir relatif et absolu,
    Espagne,
    Graficas Estella, 2003
  2. Raphne, R., More’s Utopia: The
    English Translation thereof by Raphe Robynson
    , second edition, 1556
  3. Rabelais, F.,  La vie
    très horrifique du grand Gargantua,
    1534, wikipedia.org
  4. [Online] la
    adresa: http://www.mnh.si.edu/ants/photogallery/index.htm#Warriors, accesat la
    data de 17 ianuarie 2013.
  5. [Online] la
    adresele:
    http://justa4t.ueuo.com/ufo/ar_0037-Atlantida-Platon-Kritias_datoteke/image3141.jpg,
    http://3.bp.blogspot.com/-uQiSjKQmZrY/T9KyHbS5rSI/AAAAAAAAAEc/bEh5ShQ40r8/s1600/atlantida.jpg,
    accesate la data de 30 ianuarie 2013.
  6. [Online] la
    adresa: http://www.mnh.si.edu/ants/photogallery/index.htm,
    accesata la data de 30 ianuarie 2013.
  7. [Online] la
    adresa : http://en.wikipedia.org/wiki/Utopia_(book) –
    Thomas More Utopia  – More, Thomas
    (2002). George M. Logan and Robert M. Adams (eds.). ed. Utopia.
    Raymond Geuss and Quentin Skinner (series eds.) (Revised ed.). New York:
    Cambridge University Press., accesata la data de 30 ianuarie 2013.
  8. [Online] la
    adresa: http://www.google.ro/search?q=atlantida&hl=en&tbo=u&tbm=isch&source=univ&sa=X&ei=_60HUfbQL4j6sgbx4IHoDA&sqi=2&ved=0CD4QsAQ&biw=1092&bih=541, accesata la
    data de 30 ianuarie 2013.
  9. [Online] la
    adresa:
    http://www.architizer.com/blog/wp-content/uploads/2012/11/garden-city-600×698.jpg,
    accesata in 30 ianuarie 2013
  10. [Online] la
    adresa: http://www.youtube.com/watch?v=D_TTb15mZx4, accesata in 17 ianuarie
    2013
  11. [Online] la
    adresa: http://en.wikipedia.org/wiki/New_Atlantis,
    accesata in 30 ianuarie 2013

 

 

 

 

 

 

Mergi pe prima pagina
E-antropolog © 2017 . Designed by: Livedesign