E-Antropolog

Viziuni asupra organismului urban

11 mai 2013 Adrian Majuru Moldova

In istoria urbanismului, orasele sunt clasificate,
dupa modul de formare, in orase aparute spontan si orase planificate.

Primele care apar sunt orasele
« spontane » – se nasc in locuri care ofera cat mai multe conditii
pentru convietuire unui grup : sursa de apa, loc protejat, la intersectie
de drumuri etc.  Nevoile omului
evolueaza, sau chiar se schimba; apar regulile locuirii (legea oikos-ului, economia  oamenilor si a zeilor) (Mihali, 2009)[i].

Printre primele reguli de planificare urbana  sunt :


brazdarea
cu plugul de catre preoti, in decurs de o zi-lumina a unui dreptunghi,  care se va constitui ca limitele unei noi
cetati sau


Definirea
axelor  principale ale cetatii – Cadro si
decumanos;

Regulile sunt aparent simple, dar reflecta o
experienta acumulata si se concretizeaza prin definirea capacitatii unei
comunitati, respectiv printr-o structura care
sa ii permita o ierarhizare.

 

Cu toate ca exista o viziune si o solutie inca din
antichitate pentru delimitarea orasului – problema care apare si dispare pe
parcursul timpului – cel mai elocvent exemplu il constituie problema Londrei la
inceputul erei industriale , in care capacitatea teritoriala a orasului
este depasita, infrastructura este supra-utilizata,  iar efectele aglomerarii se transmit pana la
unitatea de baza : locuinta care devine mica si insalubra.  « In
orasele de provincie, desi existau diferente mari de la caz la caz, aceeasi
problema a suprapopularii nu era la fel de grava ca in Londra.[…] Comisia
Regala a conchis ca « standardul de moralitate … este mai ridicat
decat ne-am fi putut astepta ».Gandul acesta oferea probabil un oarecare
confort. Socant este insa faptul ca suprafata medie a unei locuinte era mult
mai mica decat spatiul mandatat de statul victorian pentru cei inchisi in
inchisori sau in case de munca
 »[ii]
(Hall, 1996, p. 34) .

 

Încercarea de rezolvare data de Ebenezer Howard, Charles Booth, Clarence
Stein, Henry Wright si altii prin conceptul Orasului – Gradina :
« Ideea mea este aceea ca acestor
oameni ar trebui sa li se permita sa traiasca impreuna cu familiile lor in
grupuri industriale, ridicate acolo unde terenul si materialele de constructie
sunt ieftine; sa locuiasca in locuinte decente, bine incalzite, sa fie bine
hraniti ; sa fie invatati, pregatiti profesional si angajati pe tot
parcursul zile in activitati  productive,
acasa sau in ateliere, unde sa lucreze pentru ei insisi sau pentru stat ;
sa lucreze la ridicare propriilor lor locuinte, la cultivarea pamantului, la
confectionarea hainelor sau in atelierele de mobila. In schimbul acestor munci,
guvernul ar trebui sa le furnizeze materiale si toate celelalte lucruri care
le-ar fi necesare
 » ( Booth, 1892, p 167)[iii]  este considerata o utopie.

 

Perceptia  orasului

 

Urbanismul modern vorbeste   despre
(lucreaza cu) actorii urbani : locuitorii (cetateni sau nu),  agentii economici, factorii politici;  scena
teritoriul orasului  propriu zis –
mediul in care acesti actori isi desfasoara activitatea – este perceput
diferit de fiecare din aceste entitati.

Peisajul cultural  sunt perceput  diferit, in functie de experienta personala
(sau impersonala).

Locuitorii oraselor – sunt o adunatura pestrita, o mixtura de
tipologii, de o larga varietate. Din punctul de vedere al culturii urbane, orasan
get-beget nu poti  fi considerat decat
dupa 3 generatii: prima generatie va transpune in noul spatiu de locuit  valorile
vietii rurale: va avea in curte (sau in apartament)  animale domestice ( nu neaparat de companie),
i se va parea ciudat sa aiba WC- ul in casa; generatia urmatoate va avea
insuflate aceste valori : va pastra
diverse lucruri « pentru ca nu se stie cand iti trebuie ».
Abia a treia generatie, careia i se ofera o educatie « flexibila »,
are posibilitatea de folosi corect si eficient resursele oferite.

Populatia activa foloseste orasul :
majoritatea locuiesc, muncesc si se deplaseaza ; evenimentele sociale adeseori
ii depasesc ; la mesele in familie discuta « politica »; in
weekend fac gratare, se iese la « iarba verde » plina de deseuri. Se
hotaraste sa  taie pomu’ din fata casei; dar
in alt registru zice ca nu are parcuri si ca ii intra praful in casa. Umbla cu
masina personala si acuza vehement aglomeratia rutiera.

Populatia tanara – pana la varsta la care intra in
campul muncii – foloseste  preponderent
cartierul (masina de locuit), cu infrastructura specifica: strazi, parcuri,
cresa, gradinita, scoli, licee, dar si elemente ce depasesc teritoriul
cartierului : dispensar, policlinica, spital, cinema, teatru, stadion,
etc. Intrucat sunt in formare, acest segment este foarte adaptabil, iar
valorile pe care tinerii se dezvolta
sunt urbane – perceptia  acestora
nu are caracter critic, ci are unul preponderent de observatie.

Pensionarii – au o perceptie  critica asupra organismului urban; orasul nu
le ofera cadrul necesar: preturile ridicate pentru posibilitatile date de
niveul pensiilor, aglomeratia, agitatia, viteza (sau lentoarea) cu care se
petrec lucrurile sunt impedimente, foarte greu de suportat pentru cei batrani.

 

Agentii economici vad
intr-un fel aparte orasul. El este cadrul sursei de castig. Trasportul, punctul
de lucru (prelucrare, productie, furnizare de servicii), comunicatiile si nu in
ultimul rand piata de desfacere sunt factorii pe care se bazeaza activitatea
agentilor economici. Ultima mare schimbare pe care acest tip de actor urban a
facut-o asupra organismului urban se datoreaza publicitatii. Bannerele,
mashurile, firmele luminoase, afisele si alte « accesorii » ne
influenteaza  viata.

 

Factorul politic :
organism format din cetateni, majoritatea facand parte din populatia activa, se
constituie ca entitatea care aduce
schimbarile cele mai importante (si rapide) orasului. Este nevoit sa
aiba o atitudine critica, dar constructiva. « Arta de a conduce
orasul »  – intr-o societate
democratica – trebuie sa concentreze viziunile cetatenilor (locuitorilor) –
preferabil nu doar prin vot.

« Aceasta e soarta politicii […] ea consta in intruirea, in
cartiere, a unor comunitati de cetateni luminati si de muncitori constienti. Dar
aceste institutii sunt prinse in marea criza […]. Semn ca asimilarea
democratica nu a fost facuta. Atunci cand nihilismul isi dezlantuie violenta,
masele isi pierd spiritul. Spiritul pierdut se numeste inconstient. […]figurile
insarcinate sa mobilizeze energiile inconstiente sunt de o alta natura. Ele se
adreseaza individului care locuieste in megalopolis si nu cetateanului,
muncitorului sau omului din popor, adica locuitorului metropolelor. Cultura
manipuleaza dorinta de dezvoltare (inclusiv de cultura), mai degraba decat
aceea de justitie, de egalitate sau de destin. Iar mass-media ofera politicii
culturale a liberalismului capitalist trimufator posibilitati imense de
estetizare […] »
(Lyotard, 1993, p 28)[iv]

 

Organizatiile non-guvernamentale joaca un rol important : cu obiective centrate pe anumite subiecte
(mediu, patrimoniu, advocacy, etc),  sunt
informate si polarizeaza resurse pe segmentul de activitate. Sunt alcatuite
preponderent din voluntari (nu numai populatie activa), si au utilitate publica
(conform OG 26/2000).

 

Ceea ce am incercat sa transmit prin acceasta lucrare  – ca orasele, foarte diferite intre ele, de
la modalitatea de formare pana la niveul de evolutie, sunt percepute diferit de
noi, cei care le populam si le folosim, datorita unor factori definitorii
(precum cultura, varsta, educatia, etc).

Cunoastem sau nu cunoastem lucruri, actionam sau nu, existam. Sau nu ?

autor: Burada Mihai

 

Bibliografie :

 


[i] Mihail, C,  Derrida – desconstructia  arhitecturii.[Online]  la adresa: http://ciprianmihali.blogspot.ro/2010/12/derrida-deconstructia-arhitecturii.html,
accesat 26.01.2013

[ii] Peter Hall,
Cities of Tomorrow,”
Orasul noptii inspaimantatoare”, Edituda ALL
EDUCATIONAL, 1999, p 34

[iii] Charles Booth, Life
and Labour of the People in London,
Vol 1: « East, Central and South London » Editura Macmillan, 1892, p167

[iv] Jean-Francois Lyotard, Moralites postmodernes, “Zona”, Editura Galilee, 1993, pp 28

 

 

Sursa imaginii: http://s.netflash.ro/p/gallery/large/img9826.tmp.jpg

Mergi pe prima pagina
E-antropolog © 2017 . Designed by: Livedesign