E-Antropolog

LOCUIREA PENTRU VARSTA A TREIA

24 iunie 2013 Adrian Majuru Antropologie urbana
  • Până în secolul al XVIII-lea, grija și nevoia unei atenții speciale acordate persoanelor de vârsta a treia nu exista, datorită unei mortalități crescute. Odată cu diversificarea programelor și instituțiilor sociale, datorită schimbării obiceiurilor de trai și creșterilor demografice, interesul acordat acestei categorii a populației va cunoaște o creștere semnificativă.

               

  • Odată cu îmbătrânirea populației, se constată nevoia din ce în ce mai ridicată pentru soluții de locuire adecvate, cu costuri scăzute, ușor de întreținut și care să vină în ajutorul lor pentru a evita accidentele.

 

 

                ASPECTE SOCIALE

 

Generația vârstei a treia se confruntă în contextul secolului 21 cu o ruptură de ritm, rost și loc în societate. Lipsa de comunicare între generații îi așează pe vârstnici într-un teritoriu izolat. Politicile de integrare socială și facilitățile oferite de atoritățile locale se află deocamdată într-un stadiu incipient. La pensionare, persoanele trecute de 65 de ani se confruntă cu probleme de sănătate, dar și cu un sentiment de inutilitate, care uneori este mai grav decât deprecierea stării fizice. Din acest motiv, un ansamblu reziențial destinat persoanelor de vârsta a treia, trebuie să combine componenta rezidențială cu alte activități menite să remedieze aceste aspecte de izolare, însingurare. Locuirea pentru vârstnici ridică probleme speciale deoarece pentru majoritatea rezidenților odată ce au intrat într-un astfel de ansamblu există o probabilitate foarte crescută să rămână aici pentru tot restul vieții. Provocarea constă în crearea unui spațiu care să fie sensibil nevoilor vârstnicilor și care, să le asigure o bunăstare nu doar fizică ci și spirituală. Este extrem de important ca proiectarea unui spațiu pentru vârstnici să pornească de la înțelegerea problemelor îmbătrânirii. Cerințele legate de modul de locuire sunt satisfăcute atunci când construcția este proiectată de așa natură încât să asigure o combinație între nevoile emoționale, sociale, religioase, fizice și de recreere ale persoanelor cu vârste înaintate.

 

PREMISE PENTRU PROIECTARE

  • Identificarea acelor calități ale spațiului rezidențial      capabile să ofere o alternativă moderată la ideea de acasă.
  • Capacitatea de a însoți mutarea din familie într-un loc      „nestrăin” în care să ai grijă și, în egală măsură, să accepți      să fii îngrijit.
  • Explorarea deciziilor și consecințelor de proiectare în      abordarea noțiunii de intimitate a spațiului.
  • Asumarea unei atitudini socio-culturale în care      locuirea și traiul pentru vârsta a III-a și a IV-a să evidențieze clar      poziția de integrare/alternativă prin prelucrarea constructivă a datelor      realității contemporane.
  • Transformarea conceptului public-privat într-un spațiu      multiposibil, dinamic și plin de viață.
  • Dezideratele etice și sociale care trebuie să stea la      baza unui asemenea proiect sunt: comunicarea, interacțiunea      socio-culturală, reapropierea de natură, reintegrarea vârstnicilor în      grupuri mici cu apartenență amplificată, delegarea responsabilităților      familiale.

 

ELEMENTE DE DESIGN

  • Spații cu proporții apropiate de cele ale unei      locuințe; evitarea imaginii unei instituții.
  • Folosirea luminii naturale și asigurarea unor priveliști      asupra mediului înconjurător.
  • Crearea unui mediu primitor prin folosirea unor      finisaje cu texturi și culori variate, ținând cont de faptul că anumite      culori sunt nepotrivite, având efecte negative asupra locuitorilor.
  • Varietate de experiențe spațiale, inclusiv acces într-o      grădină.
  • Intimitatea, controlul, personalizarea și alegerea      trebuie să fie lucruri de care orice rezident să poată beneficia.
  • Independeța poate fi mărită prin realizarea unor spații      ușor de găsit, de identificat și utilizat. Folosirea unor indicii prin      utilizarea culorilor, texturilor și elementelor de semnalistică, pentru a      ajuta rezidenții să înțeleagă unde se află și unde trebuie să ajungă.
  • Elementele de estetică sunt foarte strâns legate de      crearea unui mediu asemănător unei locuințe. Este foarte importantă      folosirea luminii, materialelor și texturilor naturale, precum și      expunerea unor obiecte de artă. De asemenea, o atenție deosebită trebuie      acordată proporțiilor, culorilor și detaliilor.
  • Spațiile comune se recomandă să fie luminoase, deschise      și de dimensiuni generoase.
  • Integrarea construcției în peisaj.

 

 

 

 

 

1

STUDII DE CAZ

 

                1.Casa Harmonia – Timișoara

                Proiect: Andreescu & Gaivoronschi

                Autor: Arh. Vlad Gaivoronschi

                Colaboratori: Arh. Ovidiu Micșa, Arh. Mihai Ungur

 

Proiectul nominalizat la Bienala de Arhitectură 2010 răspunde unei teme relativ noi chiar pentru sectorul privat al investițiilor: un cămin pentru vârstnici. Întregul discurs arhitectural s-a modelat în jurul acestui tip de program, cu specificitățile lui funcționale și estetice.

Partea de vest a Timișoarei, unde este amplasată Casa Harmonia, este preponderent rezidențială, prin urmare liniștită, iar prezența în imediata vecinătate a Centrului pentru copii orfani Rudolf Walter adâncește semnificația socială a zonei. Întregul cartier este înverzit, iar canalul Bega, aflat destul de aproape, nuanțează atmosfera odihnitoare. În acest context, un cămin pentru vârstnici apare ca o completare firească, binevenită, a caracterului zonei.

2

 

În prim-planul fațadei nordice (cea principală), sunt recognoscibile două tipuri distincte de abordare, separate de punctul de acces. Volumul P+2 din partea dreaptă adăpostește în mod vizibil unitățile de cazare, cu un ritm interesant al consolelor de la nivelurile superioare. Celălalt corp acoperit cu piatră, aflat ceva mai apropiat de limita străzii și dezvoltat ca un parter blindat, supraînălțat, se prelungește orizontal peste primul volum, printr-o bandă ce conține logiile primului etaj și creează un fel de portic la parter. În plan secund acest corp se înalță aproape cu un nivel, adăpostind încăperi administrative și de serviciu și, mai spectaculos, o sală multifuncțională spațioasă, iluminată zenital și lateral dinspre o curte interioară. Recepția se află într-o relație directă cu cazarea, cu sala multifuncțională și spațiile de luat masa, respectiv bucătăria.

Modulele de cazare au fost concepute în regim flexibil, asemănător cu cel hotelier. Camerele ce adăpostesc persoane de vârsta a treia sunt însoțite la fiecare nivel de camere pentru asistență medicală, băi speciale pentru persoane imobilizate, spații de socializare și locuri de luat masa. Comunicarea între locatarii ansamblului a fost încurajată și prin crearea unor „camere în aer liber”, în logiile ample, ce grupează câte trei nuclee de cazare. Sunt prezente și alte servicii comune, precum, coafură, frizerie, SPA dar și o capelă multiconfesională. Zonele de serviciu includ o bucătărie complet utilată, birouri administrative și de consiliere generală, spălătorie, uscătorie și încăperi tehnice.

Curtea spațioasă dinspre sud, amenajată cu băncuțe și grădina interioară adiacentă sălii multifuncționale devin adevărate oaze naturale, benefice strării de spirit a celor ce-și duc traiul aici. Inclusiv materialele au fost alese de așa manieră încât să provoace un efect liniștitor și familiar: lemnul exotic din spațiile intermediare, parchetul din lemn și tavanul din lamele de lemn în sala multifuncțională.

               

 

 

 

3 

2.Nursing Home – Alcacer do sal, Portugalia

                Proiect: Aires Mateus Architects

                Autori: Francisco Aires Mateus and Manuel Aires Mateus

                Colaboratori: Giacomo Brenna, Paola Marini, Anna Bacchetta, Miguel Pereira

 

Proiectul Nursing Home al arhiecților portughezi Francisco și Manuel Aires Mateus aduce o importantă inovație în domeniul locuințelor pentru vârstnici, fiind elaborat pornind de la modul de viață al unei comunități speciale, precum cea a persoanelor de vârsta a treia. Această casă pentru bătrâni îmbină funcțiuni de spitalizare cu cele de cazare, însă proiectul constituie o reinterpretare a acestui program de arhitectură prin accentuarea componentei de socializare. Nevoia unei vieți sociale și totodată nevoia pentru intimitate, au fost realizate cu succes. Modulele independente sunt compuse într-un întreg expresiv.

Fațada clădirii, în ciuda înfățișării albe, trimite cu gândul la o tablă de șah, prin jocul de lumină și umbră pe care îl provoacă alăturarea ingenioasă a volumelor. Simplă dar interesantă, construcția cu formele sale geometrice și deschiderile mari răspunde în cel mai înalt grad rezidenților. Un aspect foarte important este faptul că fiecare locuitor are acces direct din cameră în spațiul exterior, beneficiind pe propria grădină.

Proiectul arhitecților portughezi este o demonstrație pentru faptul că un centru rezidențial pentru vârstnici nu trebuie să fie un spațiu tradițional și că designul contemporan poate fi adaptat cu succes și acestei funcțiuni.

 

               

 45

     
3.Senior Citizens Residence – Altenmarkt, Austria.

                Proiect: Kadawittfeldarchitektur

 

 

Structura ansamblului rezidențial pentru vârstnici împreună cu centrul social sunt situate de-a lungul axei est-vest ce împarte situl în două spații în aer liber cu caracteristici spațiale diferite. Spațiul public ce se ridică între clădiri formează un punct de întâlnire între vârstnici și populația orașului. Grădina privată asigură persoanelor de vârsta a treia o serie de activități în aer liber și dacă e nevoie, sub supravegherea personalului medical. Relaxarea sub pomii fructiferi, plimbările sau îngrijirea florilor sunt doar câteva dintre posibilități.

Punctul central al spațiului interior este foyerul multifuncțional, ce cuprinde recepția, sala de mese și spațiul pentru evenimente. Tonurile calde sunt cele care caracterizează atmosfera, iar acestea vin și în ajutorul orientării în cadrul clădirii. Luminatoare și ferestre mari permit pătrunderea unei cantități considerabile de lumină naturală și aer curat în interior.

 6

CONCLUZII

Un prim demers important în elaborarea acestei lucrări a constat în trecerea în revistă a principalelor idei legate de conceptul de îmbătrânire. Acest lucru se justifică prin faptul că înainte de a trata problema propriu-zisă a construcțiilor pentru persoanele de vârsta a treia a fost esenţial să se cunoască contextul mai larg din care aceasta face parte. Centrul de greutate al lucrării a căzut pe problematica locuirii pentru vârstnici, prin punctarea tuturor categoriilor de clădiri și reglementărilor cu privire la proiectarea acestora. Un aspect important tratat în această lucrare a fost acela al componentelor sociale pe care le implică o clădire rezervată vârstnicilor.

7

Pornind de la analiza făcută, centrul rezidențial pentru vârstnici pe care-l propun în satul Lepșa din Județul Vrancea acordă o mare importanță aspectelor sociale, punând la dispoziția rezidenților, prin funcțiunile alese, o serie de spații de interacțiune. În acord cu tendințele actuale, volumul propus urmărește o integrare armonioasă în peisaj, cu atât mai mult dacă avem în vedere faptul că zona studiată se află la limita unei rezervații naturale. Datorită pantei de aproximativ 40% a sitului, proiectul cuprinde două curți interioare menite să permită iluminarea corpului din spate, îngropat parțial.

autor:  OLIVIA PARVU

BIBLIOGRAFIE

 

  1. Cowart,      Marie; Quadagno, Jill, From nursing      homes to home care, The Hawoth      Press, 1996.
  2. Feddersen,      Eckhard, Living for the elderly. A      design manual, Birkhäuser Architecture, 2009.
  3. Howell,      Sandra, Designing for aging –      patterns of use, MIT Press, Cambridge, 1980.
  4. Jenkins,      Richard, Identitatea socială, Ed.      Univers, București, 2000.
  5. Kastenberg,      Elizabeth; Chasin, Joseph, Elderly      Housing, 2004.
  6. and design, Nichols Pub., 1988.

 

 

                Adrese web:

  1. www.andreescu-gaivoronski.com
  2. www.archdaily.com
  3. www.bustler.net
  4. www.casaharmonia.ro

 

Mergi pe prima pagina
E-antropolog © 2017 . Designed by: Livedesign