E-Antropolog

Limbajul pinguinilor, bazat pe aceleaşi principii ca cel uman (studiu)

12 februarie 2020 Eantropolog Mentalitati

Modelele vocale ale pinguinilor urmează aceleaşi principii lingvistice ca cele umane, sugerează un studiu citat miercuri de Press Association.

Limbajul pinguinilor se bazează pe două reguli principale: faptul că cele mai des utilizate cuvinte sunt şi cele mai scurte (legea lui Zipf), iar cuvintele mai lungi sunt compuse din silabe suplimentare, însă mai scurte (legea Menzerath-Altmann).

Oamenii de ştiinţă susţin că aceasta este pentru prima dată când aceste legi sunt observate la specii non-primate, ceea ce sugerează o presiune la nivel ecologic a conciziei şi eficienţei în comunicarea animalelor.

Compresia informaţiei este un principiu general al limbajului uman.

Conform studiului publicat în jurnalul ştiinţific Biology Letters, cântecele pinguinului african, specie pe cale de dispariţie, se conformează atât legii lui Zipf, cât şi legii Menzerath-Altmann.

Cercetarea a fost condusă de Echipa de Neuro-Etologie Senzorială de la Universitatea Lyon, Saint-Etienne.

Doctor Livio Favaro de la Universitatea din Torino şi colegii săi au declarat că aceasta este prima dovadă a conformităţii cu principiile universale ale compresiei în secvenţele vocale ale unei specii de non-primate.

Cercetătorii au înregistrat şi analizat 590 de cântece emise de 28 de pinguini africani adulţi din trei colonii diferite de la grădini zoologice din Italia, în perioadele de reproducere din anii 2016 şi 2017. Specialiştii au concluzionat că cele mai frecvente cuvinte folosite de aceste păsări erau şi cele mai scurte, în timp ce cuvintele cele mai lungi erau formate din silabe suplimentare, însă mai scurte.

”Rezultatele noastre demonstrează că aceste cântece extatice ale pinguinului african urmează legea lui Zipf şi legea Menzerath-Altmann. Aceasta este prima dovadă convingătoare în ceea ce priveşte conformitatea cu legile lingvistice privind secvenţele vocale ale unei specii de non-primate. Aşa cum am estimat, am descoperit că durata silabelor a fost invers corelată cu frecvenţa apariţiei”, au notat autorii studiului.

”Sugerăm că relaţiile dintre durata elementului, frecvenţa de utilizare şi lungimea cântecului sunt în principal o consecinţă a constrângerilor privind producţia vocală care interacţionează cu presiunile selective pentru alegerea partenerului şi apărarea teritorială în coloniile dense. Important, rezultatele noastre sugerează pentru prima dată că o compresie a informaţiei poate coexista cu alte surse de selecţie la o specie de non-primate cu un sistem vocal redus şi relativ fix”, au precizat autorii citaţi de Press Association.AGERPRES/

Mergi pe prima pagina
E-antropolog © 2020 . Designed by: Livedesign