România efectelor secundare
În ţara poporului restructurat potenţarea mizeriei si a disperării produce efecte secundare. Cazul lui Adrian Sobaru vine să confirme, din nefericire, tema articolului precedent, altfel foarte contestat pe forum de unii cititori cu orientare comunistă: genocidul premeditat-camuflat.
Spuneam de trei factori determinanţi ai acestui genocid premeditat, factori care s-au întâlnit, peste aşteptări de repede, în destinul unui om obişnuit al acestui popor restructurat de mafia transpartinică. Există o puternică componentă psihologică a genocidului, cauzată de lipsa oricărei perspective legate de viitorul imediat şi ce este mai grav, speranţa a fost eliminată din proiecţia colectivă. Adrian Sobaru a mărturisit despre spus acest lucru răspicat aleşilor care-l priveau plictisiţi cu distanţa opulenţei.
Apoi, factorul economic al genocidului premeditat, în afară de politica diminuărilor veniturilor, dispariţia posibilităţilor de revenire imediată sau pe termen mediu a economiei, disponilizările fără nici un fel de criteriu social(familii monoparentale etc) sau valoric, acestora li se adaugă lipsa oricărui plan de redresare economică la nivelul întregii ţări. Pentru Adrian Sobaru, factorul economic l-a adus în starea unui om disperat, pentru că, a lovit tocmai în punctul cel mai vulnerabil al proiecţiei sale de viitor: copii. Şi aici ajungem la a treia componentă a genocidului premeditat-camuflat: latura fizică, dureroasă. Spuneam că cei mai expuşi sunt bătrânii şi copii. În cazul nostru, un copil al cărui destin nefericit este legat de o ţară care i-a întors spatele. Spuneam, cu mai puţin de o săptămână în urmă, că prăbuşirea programată a sistemului sanitar, scumpirea medicamentelor şi impozitarea pensiilor, diminuarea îndemnizaţiilor pentru creşterea copiilor, au determinat multe gesturi suicidare printre bătrâni dau şi printre adulţii capi de familie, care s-au văzut în situaţia disperată de a nu mai reuşi să asigure echilibrul dorit familiei iubite.
Tot ceea ce am descris luni se află deja în desfăşurare. Pâna când şi ce sacrificii sunt oare necesare să dislocăm această masă de idioţi indiferenţi la durerile noastre?
Crin Antonescu şi Victor Ponta, în loc să ia atitudine faţă de tragismul cazului şi a poporului român, proiecţia lor este legată de preluarea puterii şi nu de rezolvarea problemelor sau de rezolvarea cazului individual-tragic Sobaru. Vă puteţi închipui în ce lume trăim, cu tentative disperate de suicid în plenul Parlamentului? Parlament al mafioţilor cu milioane de euro ascunşi în Occident şi care asistă impasibili la acest genocid. Ba chiar privesc ca la un spectacol aşa cum vechii romani priveau la luptele gladiatorilor! Pentru mine, cazul Sobaru este un semn foarte clar că reperul mental şi naţional numit «România» a încetat să mai existe!