Rolul fotografiei în evoluţia societăţii

Dintodeauna a existat dorinţa de a captura lumina, de a desena natura, astfel că termenul de fotografie provine din cuvântul grecesc „photos” – lumină şi „graphein” – a desena.

Dezvoltarea proceselor fotografice a început cu recunoaşterea faptului că anumite substanţe chimice îşi schimbă nuanţa sau culoarea datorită expunerii la lumină. În anul 1800, Thomas Wedgewood realizează o imagine pe o bucata de piele impregnată cu nitrat de argint, însă nu reuşeşte să prevină înnegrirea progresivă. În 1819 John Herschel descoperă cum poate fixa gravura obţinută.

Însă, prima fotografie a fost realizată în anul 1826 de către Joseph Nicephore Niepce. Cunoscută ca „Vedere de la fereastră în Le Gras”, a fost realizată de la o fereastră care avea perspectivă spre acoperişurile de lângă casa lui Niepce, cu un timp de expunere de opt ore. Din 1829, Niepce colaborează cu Louis Daguerre care în 1837 anunţă un nou proces chimic şi fizic – daghereotipie – care oferă naturii şansa să se reproducă şi nu doar să fie desenată cum se întâmpla până atunci. Acest procedeu scade timpii de expunere, iar fotografia este mai stabilă.

În 1939, într-o fotografie a străzii Du Temple din Paris, Daguerre realizează fotografierea primei persoane. Perioada de expunere, deşi mult mai scurtă decât la prima fotografie, a fost de aproximativ zece minute, timp în care în respectiva stradă a fost mişcare, mai puţin o persoană care se pare că a stat pe loc în acest timp pentru a i se lustrui pantofii şi încă două persoane care stau la o masă. Imaginea este inversată, ca de altfel în toate fotografiile realizate prin procesul de daghereotipie. Tot în acest an, această tehnica a fost furnizată gratuit pentru lume.

În 1873, Edward Muybridge, a realizat mai multe fotografii consecutive, într-un timp scurt, al unui cal alergând. Acestea au făcut senzaţie, demonstrând astfel că era posibilă o înregistrare a mişcării.

Alte momente importante sunt reprezentate de anul 1868 când Louis Ducos du Haron patentează o metodă de colorare a fotografiilor şi anul 1888 când se introduce primul aparat foto uşor de folosit de către Kodak.

În 1895 este inventat cinematograful de catre fraţii Lumiere.

 

Impactul primelor fotografii

            Apariţia acestor documente vizuale ale istoriei personale şi publice a generat modificări vaste în legătură cu percepţia oamenilor asupra istoriei, timpului şi asupra ei înşişi. Fotografia a devenit o dovadă incontestabilă a unui eveniment sau a unei experienţe.

Pentru a răspunde interesului ridicat pentru mai multe imagini, fotografii au încercat să surprindă cât mai multe fenomene naturale şi fabricate. Astfel, pe la sfârsitul secolului 19 majoritatea gospodăriilor deţineau colecţii fotografice în trei forme principale: albumul de familie, albume cu vederi din diverse părţi ale lumii şi cutii cu carduri stereoscopice, care puteau creea o iluzie de tridimensionalitate.

Această nouă tehnică surprindea lucruri care nu se credeau posibile – ca de exemplu faptul că în timpul alergatului calul se desprinde de sol, fapt dovedit de către imaginile surprinse în 1873 de către Muybridge.

Accepţiunea francezilor asupra artei era că aceasta trebuia să imite cât mai fidel natura. Prin urmare, o industrie care putea să ofere un rezultat identic cu natura, ar fi Arta absolută. Din acel moment toată populaţia, precum Narcis, a alergat să-şi vadă imaginea pe o bucată de metal.

 

Fotografia în timpul războiului

            Datorită acestei tehnici, s-au putut documenta expediţii de explorare, prezentând imagini care înainte nu puteau fi văzute de atât de multă lume din occident. De asemenea, au fost documentate şi războaiele. Astfel, Roger Fenton, cel care a fotografiat conflictul din Crimeea şi Mathew Brady, care a documentat Războiul Civil din America, au fost primii care au furnizat dovezi grafice de pe front, arătând celor de acasă adevarata faţă a războaielor.

În războiul din Crimeea, realismul fotografiilor realizate, deşi nu prezentau lupte, explozii, răni, sânge (pentru că s-a dorit înfrumuseţarea războiului, pentru a se distrage atenţia publicului de la gestionarea militară incorectă a guvernului), tot au impresionat pe cei rămaşi acasă.

Despre războiul civil din America, istoricii spun că a schimbat razboiul în mai multe feluri. În primul rând, a permis familiilor să păstreze o reprezentare a celor plecaţi de acasă, dar şi soldaţilor le-a dat şansa să aibă cu ei o poză cu cei dragi. De altfel, au fost prezentate pentru prima oară imagini care reprezentau atât oroarea războiului, cât şi cadavre. Astfel, s-a făcut cunoscută teribila realitate a războiului şi prin aceste poze, nimeni nu putea să o mai nege. Aceste imagini alb-negru au schimbat perceptia celor de acasă asupra celor petrecute pe front, demonstrând ce lucru repulsiv, brutal, dezgustător şi hidos îl reprezintă, transformând astfel populaţia în martori oculari ai carnagiului.

Deşi aceste imagini încă nu se puteau publica în ziare, ele circulau prin intermediul unor reviste sau publicaţii speciale, iar mai târziu, datorită interesului pe care l-au trezit acestea, au fost prezentate în galerii publice.

Atenţia asupra copiilor care rămân fără părinţi în urmă, a fost atrasă tot în urma unei fotografii cu trei copii, găsită de un doctor asupra unui soldat neidentificat decedat. Doctorul a publicat în ziar descrierea fotografiei, cu speranţa că cineva va reusi sa îi identifice. Într-un final, au fost identificaţi chiar de către soţia soldatului şi mama celor 3 copiii. Doctorul, impresionat de această întâmplare şi realizând câţi copiii rămân orfani în urma razboiului, a multiplicat această fotografie şi împreună cu o scurta melodie, a pornit o campanie pentru strângerea de bani pentru un orfelinat în care acești copii să aibă parte de îngrijire. Se pare că nici un alt incident până în prezent din statul New England, nu a sensibilizat asa mult populaţia. Această întamplare, este şi subiectul cărtii scrise de Mark H. Dunkelman: Soldatul necunoscut din Gettysburg: Viaţa, Moartea şi Celebrarea lui Amos Humiston. Şi totul a început de la o fotografie…

Fotografia ca model de obiectivitate pentru jurnalism şi manipularea adevărului

            Cel mai important lucru la fotojurnalism a fost faptul că a putut să ilustreze problemele societăţii şi să le prezinte întregii populaţii. Acest lucru a avut ca urmare schimbarea părerii multor oameni asupra societăţii.

De asemenea, tot datorită fotojurnalismului a apărut publicitatea şi noţiunea de promovare a produselor, prin care companiile puteau să prezinte clienţilor ceea ce vând. Industria de modă şi ideea de celebritate s-au schimbat deoarece s-a creeat o modalitate de a fi extrem de vizibil şi în centrul atenţiei.

Pe la sfârşitul anilor 1980, când a aparut tehnologia prin care pozele se puteau modifica digital, le-a oferit fotografilor şansa de a fii mai creativi.

Însă, această modificare poate fi inofensivă, ca de exemplu modelarea trăsăturilor unei feţe, sau poate însemna schimbarea adevărului, prin introducerea/scoaterea unor elemente din poza originală.

Astfel de manipulări şi poze false nu au apărut în anii 80, ci au fost încă de la începuturi. Aşa cum am spus şi mai sus, în războiul din Crimeea, fotograful a primit ordine să înfrumuseţeze imaginea de pe front, astfel că i s-a interzis să pozeze cadavre sau bătălii. Un alt caz de modificare a pozelor, este reprezentat de cel al lui William Hope din Anglia, care pretindea că poate suprinde cu camera sa spirite. Astfel, prima sa imagine cu spirite este realizată în 1905. Acesta este deconspirat în 1922, când, în cadrul unor teste de la Colegiul Britanic pentru ştiinţe fizice, primeşte plăci pentru fotografii care erau însă gravate cu un logo (lucru neştiut de către Hope) care ar fi trebuit să apară pe orice poză ar fi realizat. Acest lucru nu s-a întâmplat, fapt care a demonstat că a schimbat plăcile cu unele pregătite, în care apăreau imagini false ale unor spirite. Existența acestor aceste dovezi, nu le-a modificat unora părerea că sunt adevărate, susţinându-l până la capat.

În ziua de azi, majoritatea pozelor care apar în presă sunt modificate, mai ales se modelează trupurile fotomodelelor sau a celebrităţilor, pentru a se creea o imagine ideală de siluetă. Însa, aceste modificări, care prezintă modele feminine foarte slabe, creează o imagine ireală şi pune presiune asupra femeilor de rând.

De asemenea, orice fotografie apărută în presă sau pe internet, din surse nesigure, trebuie supusă unei analize, deoarece, pentru a susţine o idee sau o teorie se poate „fabrica” o dovadă.

Însă, presa nu e plină doar de acest gen de poze, ci există si jurnalism responsabil, care înseamnă aderarea la un standard de etică. Azi, jurnaliştii sunt cei care documentează războaiele, luptele sau zone în care nu se ajunge uşor şi oferă o imagine reală asupra evenimentelor, astfel încât cei de acasă să îşi poata forma o opinie despre ceea ce se întamplă în lume. Aceştia ne-au oferit imagini profunde care au rămas în memoria colectivă.

 

Fotografia pentru ştiinţă

Când fotografia a fost inventată, ştiinţa se baza pe ceea ce era vizibil. Apariţia aparatului de fotografiat a fost percepută de lumea stiinţifică ca un „ochi” care nu va mai fi influenţat de subiectivitatea sau parţialitatea unui observator uman. Deşi în secolul 19 fotografia pătrunsese în societate ca obiect ştiintific de redare exactă a realităţii, nu era încă acceptat.

În timp, fotografia a deschis noi orizonturi şi în alte domenii ştiintifice, permiţând aprofundarea înţelegerii fenomenelor. În studiul fenomenelor electrice, fotografiatul scânteilor, fulgerelor si efectelor magnetice a oferit cercetătorilor o forma vizuală a fenomenelor cercetate de ei.

În lumea contemporană, aplicaţiile practice ale fotografiei se regăsesc în multe domenii, ca de exemplu educaţia, medicina, comerţ, crimonologie, militar, iar aplicaţiile sale includ cartografiere aeriană, topografie, geologie, recunoaştere, arheologie şi multe altele.

În domeniul astronomiei, s-au realizat poze ale sistemului solar și a planetelor sale, putând fi astfel prezentate unui număr mai mare de oameni. În studierea animalelor şi a plantelor s-a dovedit extrem de folositoare, datorită faptului că speciile de plante puteau fi pozate, la fel şi cu animalele, mai ales a speciilor pe cale de dispariţie. Domeniul comerțului este poate cel mai avantajat de tehnica fotografiei, mai ales că azi orice este un produs, trebuie doar promovat. Poliţia se ajută de fotografie atât pentru a imortaliza scena crimei, astfel încât să se ştie fiecare dovadă unde era, cât şi pentru prinderea făptaşului. Orice persoană cu cazier are şi o poză cu care poate fi identificată.

 

Alte aspecte ale fotografiei

Cea mai comună folosinţă a acestei tehnologii este de a păstra o imagine cu cei dragi. Încă de la inceput, când fotografiile se realizau doar în studiouri speciale şi până azi, oamenii au simţit nevoia să îşi strângă în albume aceste mărturii ale celor care au însemnat ceva în viaţa lor, chiar şi după moartea acestora. Aceste fotografii post mortem erau realizate astfel încât să redea senzaţia că respectivul doarme şi erau folosite mai ales la decesul nou născuţilor, care nu apucaseră să fie pozaţi. Astfel, prin realizarea acestor poze, se realiza un proces de vindecare pentru rude, care puteau să mai revadă pe cel care a dispărut aşa repede. Această tehnică de vindecare se mai foloseşte şi azi, fiind chiar fundaţii care îi ajută pe părinţi cu realizarea acestor poze.

Azi, putem vizita întreaga lume fără a ieşi din casă, datorită fotografiilor încărcate pe internet. Acest lucru este impresionant, mai ales faptul că putem identifica locuri de pe planeta chiar dacă nu am fost niciodată acolo. Se poate analiza un oraş aflat la kilometrii depărtare fără nici măcar o deplasare, putând afla totul din pozele de pe internet.

Tot fotografia stă la baza sateliţilor care întocmesc imaginea pământului, realizând programe cu care ne putem plimba virtual oriunde in lume.

„O poză valorează cât 1000 de cuvinte” este o frază care arată complexităţile şi analiza detaliată pe care o putem avea de la o fotografie bine făcută. Expresii de bucurie, tristeţe, calm, teamă, grijă sau groază pot informa privitorul despre starea de spirit sau emoţiile persoanelor fotografiate. O poză poate oferi informaţii referitoare la trend-uri în modă, decor, arhitectură sau peisagistică. O poză poate oferi date istorice şi întelegere a trecutului, înţelegere ce poate servi ca legătură între generaţii.

Fotografiile spun foarte multe despre noi ca indivizi, istoria noastră sau preferinţele noastre. Ne vorbesc despre timp şi spaţiu şi cum lucrurile au evoluat sau au rămas la fel. Când cineva face o fotografie, de fapt cristalizează propria experienţă într-o formă tangibilă. Prin alegerile pe care le face fotograful în privinţa luminii, compoziţiei, subiectului şi felului în care poza comunică, fotograful prezintă lumea cum o vede el.

Această forţă a unei fotografii a dus ca adepţii unor religii să refuze fotografia (hinduism, swahili şi amerindienii), din frica de a le fi furat sufletul; lucru care în curând va putea fi parţial adevărat, în sensul că următorul pas în arta fotografică va fi făcut de japonezi, care au prezentat un nou aparat fotografic, care arăta frumuseţea interioară a unei persoane. Acest lucru dacă va fi posibil, va duce fotografia la limita finală de intimitate şi va permite generaţiilor următoare să ne studieze mult mai aprofundat decât ne studiem noi predecesorii, creeând o legătură mult mai puternică şi permiţând dezvoltarea societăţii într-un ritm superior faţă de cel actual.

autor: Master urb. Peisag. RALUCA MIHAILESCU, UAUIM „Ion Mincu” – Bucuresti

 

 

Surse fotografii:

1. http://www.hrc.utexas.edu/exhibitions/permanent/wfp/

2. http://en.wikipedia.org/wiki/Louis_Daguerre

3. http://digitaljournalist.org/issue0309/lm20.html

4. http://en.wikipedia.org/wiki/Color_photography

5. http://allworldwars.com/Crimean-War-Photographs-by-Roger-Fenton-1855.html

6. http://www.history.army.mil/StaffRide/Antietam/Overview.htm

7.http://www.historicnewengland.org/publications/historic-new-england-magazine/summer-2011/icon-of-sorrow

 

Surse de pe internet:

Istoric şi impactul primelor fotografii

• http://www.lunarlog.com/photograph-first-human-impact/
• http://courses.ischool.berkeley.edu/i103/s09/slides/HOFI4-1-09PhotogGN
• http://www.infoplease.com/ce6/ent/A0860368.html
• http://www.kodak.com/global/en/corp/historyOfKodak/impacting.jhtml?pq-path=2217/2687/2691
• http://ro.wikipedia.org/wiki/Daghereotipie
• http://www.precinemahistory.net/
• http://en.wikipedia.org/wiki/Timeline_of_photography_technology

Fotografia în timpul războiului

• http://www.civilwar.org/resources/the-impact-of-civil-war.html
• http://news.discovery.com/history/civil-war-photography-warfare-110411.html
• http://allworldwars.com/Crimean-War-Photographs-by-Roger-Fenton-1855.html
• http://www.encyclopediavirginia.org/Photography_During_the_Civil_War
• http://www.historicnewengland.org/publications/historic-new-england-magazine/summer-2011/icon-of-sorrow
• http://en.wikipedia.org/wiki/War_photography

Fotografia ca model de obiectivitate pentru jurnalism şi manipularea adevărului

• http://www.inforefuge.com/emergence-of-photojournalism
• http://en.wikipedia.org/wiki/Photojournalism
• http://en.wikipedia.org/wiki/William_Hope_%28paranormal_investigator%29
• http://web.mit.edu/drb/Public/PhotoThesis/

Fotografia pentru ştiinţă

• http://www.infoplease.com/ce6/ent/A0860374.html
• http://genevaanderson.wordpress.com/tag/photography-in-science/

Alte aspecte ale fotografiei

• http://darkdissolution.blogspot.com/2011/09/post-mortem-portraits-of-children.html