Drepturile oamenilor sunt universale,
interdependente si indivizibile. Dreptul de a fi ferit de foame si discriminare
este un drept fundamental la viata si siguranta persoanei.

             În timp ce conflictele violente
rezultă cu siguranţă dintr-o combinaţie de mai mulţi factori, sărăcia creează
condiţii pentru apariţia sau menţinerea unui conflict. Investia în dezvoltare
are o importanta deosebita in reducea probabilitatii războiului, iar
strategiile de dezvoltare ar trebui să ţină cont de efectele posibile asupra
reducerii riscurilor de conflict (sau extinderea lui accidentală).

  Intreruperea ciclului sãrãciei.

Atunci când stocul de capital al unei ţări (inclusive capitalul său fizic, natural şi uman) este
fiabil, economia rămâne neproductivă. Gospodăriile sunt sărace, iar mediul se
degradează. Aceasta conduce la aparitia mai multor probleme:

• Rate de economii mici. Membrii familiilor
sărace folosesc întregul lor venit
pentru a supravieţui şi nu pot deci face economii pentru viitor. Acei care pot
face economii – puţini, totuşi – adesea nu beneficiază de acces la servicii
bancare moderne.

• Perceptii fiscale restrânse. Guvernele
nu dispun de resurse bugetare suficiente pentru a realiza investiţii publice şi
a ameliora administraţia publică, utilizând manageri calificaţi şi mijloace
informative moderne.

• Investitii strãine restrânse. Investitorii străini preferă să evite ţările în care lipseşte
infrastructura de bază, ţările în care reţelele rutiere, porturile, sistemele
de comunicaţie şi reţelele electrice funcţionează prost şi nu sunt sigure.

• Conflicte violente. Deficitul de
resurse poate amplifica tensiunile latente dintre grupările concurente.

• Exodul de competente. Muncitorii
calificaţi părăsesc ţara, căci salariile sunt prea mici şi perspectivele de
viitor prea mediocre.

• Nasteri neprevãzute sau neplanificate si
cresterea rapidã a populatiei. Locuitorii săraci din zonele rurale au cele
mai înalte rate ale fertilităţii şi familiile cele mai numeroase. Creşterea
rapidă a populaţiei şi diminuarea progresivă a ratelor de exploatări agricole
agravează sărăcia în mediul rural. Sătenii şi citadinii

săraci beneficiază de un acces
foarte limitat la informaţie şi la servicii care să le permită să-şi spaţieze
naşterile şi să limiteze sarcinile în funcţie de propriile preferinţe.

• Degradarea mediului. Grupurile care
trăiesc în sărăcie nu dispun de mijloacele necesare pentru a investi în
protecţia mediului şi nu au puterea politică necesară pentru a limita
prejudiciul cauzat resurselor locale, care se traduce printr-o degradare a
solurilor, defrişare, o supraexploatare a pescăriilor şi alte daune provocate
mediului. Aceste condiţii  degradante
compromit formarea veniturilor în mediul rural şi contribuie la înrăutăţirea
condiţiilor de sănătate, determină migraţia rural-urban şi instalarea noilor
veniţi în zonele periurbane în care mediul este deja fragil.

Numarul urgentelor alimentare s-a marit
in ultimele doua decenii de la o medie de 15 % pe an in anii 1980 mai mult de
30% pe an de dupa anul 2001. Majoritatea acestor cresteri a avut loc in Africa unde nnumarul mediu de crize alimentare aproape s-a
triplat anual. Balanta cauzelor crizelor alimentare s-a decalat in timp. Din anul
1992, proportia de crize care au fost atribuite in principal cauzelor umane cum
ar fii conflictul sau crizele economice s-a dublat crescand de la 15% la mai
mult de 35%.

           Mai mult de 45 milioane de oameni au fost afectati de cele 21 de crize umanitare
din 2003. Majoritatea acestor crize au persistat mult timp, adesea declansate
de conflictele militare si de seceta, inundatii si de efectele SIDA.

Crizele raportate intrerup productia de
alimente si submineaza securitatea alimentara alungand
oamenii din casele lor,  lovind la
fundatia vietii cotidiene si erodand statutul social al familiilor, comunitatilor
si tarilor. Totusi in mod frecvent fermierii si comunitatile arata resemnari remarcabile in fata dezastrelor. De exemplu, Angola,
care  aproape a pus capat razboiului
civil ce a tinut aproape  3 decenii, a
avut parte de un mare numar de recenzii,
recuperari agricole si optiuni pentru dezvoltare, raportandu-se ca in multe regiuni cu sate institutionale de traditie au
ramas intacte ,demonstrand o capacitate sustinuta de a controla alocarea
pamantului si sisteme la scara mica de irigare. Intr-o zona afectata de razboi
din Sri-Lanka  ,un studiu de caz a aratat
ca fermierii dintr-un sat, Tamil, au fost fortati sa paraseasca campurile in
care cultivau orez in apa. Dar au reusit in a strange sume considerabile de
bani din cultivarea granelor pe campurile inalte din vecinatate. Dovezi similare a ambelor cazuri, de distrugere si
reziliere, au fost citate in rapoarte din alte tari ravasite de razboi , distrugeri
naturale si HIV/SIDA.

Numarul tarilor care se confrunta cu serioase probleme de criza sunt in
numar de 39 (figura 1) si sunt dispuse astfel:
25 in Africa,  in nord estul Asiei, 2 in America latina si 1 in Europa.

Principalii factori care cauzeaza crizele alimentare
sunt:

–
conflictele civile si militare (13)

–
situatiile post conflict (6)

–
problemele economice (2)

–
refugiatii (1)

–
vremea (18)

O alta tara intr-o stare critica de criza, este Nigerul.

Nigerul este , o tara in care media de
viata a populatie este de 46,2 ani, iar pe o scala a dezvoltarii umana ocupa
pozitia 176 din 177 . Starea de sanatate a copiilor este marcata de  mortalitatea foarte crescuta pana la varsta
de cinci ani (274 /1000). Chiar si in
circumstante normale , malnutritia moderata si severa afecteaza 39% din copii.
Mortalitatea la nastere este foarte ridicata : 1600 morti la 100 000 nou
nascuti.

Nivelul scazut al  educatiei, malnutritia , saracia,   limitarea accesului la apa potabila si la
minimul de igiena  creste incidenta
mortalitatii. Indicatorii sanatatii se afla sub minimul normal international.
Malaria, care in 90- 95% din cazuri este provocata de  P. falciparum , apare la 30% din pacientii
consultati pe an si de 50%  din copii
morti  de pana la 5 ani.

Alte efecte pot si datorate urmatoarelor
cauze:

–
bolile infectioase cat si infectiile respiratorii,
diareea bacteriana incluzand holera , febra galbena, febra tifoida, tuberculoza
si SIDA;

–
vaccinele care previn
boli ca pojarul, polimielita, meningita si  tetanusul;

–
boli parazitare din nastere ca  filarica limfatica.

          Populatia
Nigerului sufera de lipsa hranei, datorata recoltelor sarace si invazia de
lacuste din ultimii ani.  Mai mult de 3,5
milioane de oameni, insemnand o treime din populatie, este direct afectata de
alimentatia saraca ; 800 000 din ei sunt copii de pana la cinci ani.

Alti 160 000 de copii sufera de malnutritie si 32 000
de malnutritie severa.

Criza din Cuba

Agricultura Cubei este foarte
vulnerabila. Intre anii 1960-1970, revolutia a remodelat agricultura sub
principiul ca statul este foarta centrala si ca mecanizarea va ridica
demnitatea muncii oamenilor. Trei sferturi din pamantul arabil a fost detinut
de catre marile ferme de stat care produceau un singur produs: zaharul. Agricultura
a depins in mare parte de aportul chimicalelor. Inainte de criza economica Cuba
a importat 1,3 mil. Tone ingrasaminte minerale; astazi nu se depasesc 160 000
de tone.

Criza din Haiti

Tensiunile sociale si politice au
contribuit la marginalizarea  si  cresterea vulnerabilitatii, erodarea sociala,
economia, infrastructura si mediul ambient, potrivit FAO.

Agricultura, o mare sursa de venit, a
fost distrusa de seceta venita din nord vest in ultimii patru ani si de
inundatiile venite din nord est in ultimele sezoane. Productia nationala de
alimente este inca in descrestere datorata putinelor investitii,
infrastructurii si accesului la agricultura .

Conditiile de locuit sunt deplorabile
datorita neexistentei  apei si
serviciilor sanitare. Peste 1,2 milioane de copii sunt infectati sau afectati
de SIDA sau de alte boli. Aproape 23 % de copii pana in cinci ani sufera de
malnutritie cronica.

Criza din Malaezia

Mai mult de 4,2 milioane de oameni, sau
34% din populatie , au nevoie urgenta de hrana. Productia de porumb din Malaezia
este cea mai importanta cultura si este estimate la aproape 1,3 milioane tone
pe an, cea mai scazuta intr-o decada fiind in jur cu aproximativ 26 % mai putin
decat cea mai proasta recolta a anului precedent.

In ultimii ani au fost cresteri
frecvente si severe ale dezastrelor naturale ca secete si  inundatii, cu repercusiuni serioase asupra
recoltelor. In acest an secetos  este
estimata o productie nationala a cerealelor
intre 300 000 si  500 000 tone.

SIDA continua sa fie o importanta
problema sociala si economica in tara , in jur de 15 % din populatie fiind
infectata cu HIV.

Interventiile precum promovarea unor
institutii-camin si de educatie alimentara pentru familiile afectate de
HIV/SIDA si  pentru copiii subnutriti
sunt necesare pentru imbunatatirea starii de sanatate si nutritionale a acestor
grupuri vulnerabile.

Alte activitati propuse include
promovarea unor culturi rezistente la seceta precum manioca si cartoful dulce,
impadurirea zonelor predispuse la inundatii pentru imbunatatirea structurii
solului si intemeierea unor pepiniere de copaci fructiferi si a livadelor in
scolile primare pentru a imbunatatii alimentatia copiilor.

Criza din zona sub-Sahariana a Africii

Douzesi si patru de tari din zona sub-
Sahariana se lupta cu lipsa de hrana, cauzata de probleme precum razboaiele
civile, vremea nefavorabila si crizele economice. Cam 30,5 milioane de oameni
au nevoie de ajutor alimentar (in conditiile in care in anul 2001 se
inregistrau 313 milioane persoane care traiau sub pragul saraciei- figura 3).

Situatia alimentelor in Sudan este
particular alarmanta fiind vizata de conflicte, in special in Darfur
si in sudul Sudanului.

Similar, in Somalia, recentele aprecieri indica
ca in sudul Somaliei este o mare saracie a recoltelor, pronosticata cu 44% sub
medie, razboiul civil fiind o cauza importanta . In total un milion de oameni au
nevoie stringenta de ajutor umanitar.

In Sierra Leone, in ciuda  ploilor mari si a inundatiilor din sud,
agricultura continua sa se inbunatateasca dupa sfarsitul razboiului civil din
anul 2002.

Luptele civile si
insecuritatea in Africa  centrala inca afecteaza
securitatea alimentara in mai multe tari, in special in Republica Democrata
Congo, unde rapoartele spun  ca
insecuritatea alimentara afecteaza 70% din populatie insemnand 57 de milioane.

Necesitatea importurilor de cereale din
sub-Sahara in 2005/2006 se asteapta sa ramana ridicate. Totalul de ajutoare
alimentare in 2004/2005 este estimat la aproape 3,2 milioane tone.

          Un alt factor care a provocat criza alimentara in 1998-1999 a fost  uraganul El Nino. In Asia,
recentul cutremur din sud a omorat peste 50 000 de oameni, distrugeri mai mult
de 74 000 si lasand fara adaport aproape un milion in Pakistan si
India., numarul fiind in ascensiune. Ultima estimare indica peste 2 milioane de
oameni care necesitau ajutor, in special in perioada iernii.