Orașele Europene

O veche axioma a sociologiei urbane considera spatiul ca reflectare a societatii. Si totusi viata si orasele sunt prea complexe pentru a putea fi rezumate in axiome. Astfel ca stransa relatie dintre spatiu si societate, dintre orase si istorie, este mai mult o problema de exprimare decat de reflexie. Matricea sociala se expune in tiparul spatial printr-o interactiune ce opune contradictiile sociale si contrasteaza in timp ce tendintele se intrec la nesfarsit. Rezultatul nu este forma spatiala coerenta specifica unei logici sociale coplesitoare – fie in orasul capitalist, in orasul pre-industrial sau o utopie non-istorica – ci forma torturata si dezordonata, dar atat de frumoasa a creatiei si suferintei umane.

Orasele sunt determinante din punct de vedere social in forma si procese. Cativa determinanti sunt structurali, adanc legati de tendinta de evolutie sociala care transcende singularizarea geografica sau sociala. Altii sunt specifici din punct de vedere istoric sau cultural. Si toti acesti factori sunt rasuciti si manipulati de actori sociali cu interese si scari valorice opuse, intr-un final proiectand orasul visurilor lor si luptand cu spatiul cosmarurilor lor. Analiza sociologica a evolutiei urbane trebuie deci inceputa de la punctul de plecare teoretic al considerarii complexitatii acestori interactiuni intr-un spatiu-timp dat. Ultimii douazeci de ani de sociologie urbana au fost martorii unei evolutii in gandire de la structuralism la subiectivism.

2.Tendinte sociale in secolul 21 

Viata urbana se confunda cu ritmul istoriei. Cand acesta devine accelerat, orasele – si locuitorii lor – devin nehotarati, spatiul pare amenintator si se cauta mijloace de evadare din aceste experiente. In aceste vremuri tulburi, dar magnifice, cunoasterea ramane singura cale de a reinstaura intelesurile si prin urmare masurile cu inteles.

Cu riscul de a schematiza, dar in numele preciziei, se pot determina tendintele principale care impreuna si interactionand una cu cealalta, alcatuiesc scheletul social, economic si politic al Europei din aceasta perioada istorica. Pentru inceput, traim in mijlocul unei revolutii tehnologice fundamentale, caracterizata prin doua trasaturi:

a:) La fel ca toate revolutiile tehnologice majore din istorie, efectele acesteia sunt profunde la orice nivel. Nu sunt limitate la industrie, la mass media sau telecomunicatii sau transporturi. Tehnologiile noi care au fost aplicate pe larg inca de la mijlocul anilor ’70 transforma productia si consumul, managementul si munca, viata si moartea, cultura si razboiul, comunicatiile si educatia, spatiul si timpul. Suntem intr-o nou model tehnologic.

b) In timp de revolutia industriala se baza pe energie (cu toate ca a atins multe alte ramuri tehnologice), revolutia actuala se bazeaza pe tehnologia informationala in cel mai larg sens al conceptului, mergand pana la ingineria genetica

In aceasta lume tulburata, Europa de Vest a devenit o insula fragila de prosperitate, pace, democratie, cultura, stiinta, calitate a vietii si drepturi civile.Cu toate acestea, reflexul egoist de a incerca pastrarea acestor valori prin ridicarea de ziduri impotriva restului lumii poate submina insesi fundamentele culturii europene si civilizatiei democratice, din moment ce excluderea celorlalti nu poate fi separata de represiunea libertatilor civile si de mobilizarea impotriva culturilor straine. Orase europene mari au devenit centri nervosi ai unei noi economii globale, dar s-au confruntat si cu transformarea in poli de atractie pentru milioane de fiinte umane din toata lumea care vor sa imparta pacea, democratia si prosperitatea din Europa in schimbul muncilor grele si devotamentului pentru pamantul fagaduintei. Dar aceasta Europa de Vest suprapopulata si imbatranita de la finele secolului XX nu mai pare atat de deschisa lumii precum tanara si subpopulata America de la inceputul aceluiasi secol.

3.Marile orase ale Europei – istoric 

Atunci cand vorbim de asezari cu o istorie de milenii ne gandim, automat, la orasele din Orientul Mijlociu, acolo unde Damascul, Ierihonul, Byblos, Sidon sau Susa au vechimi care, in cazul unora dintre ele, depasesc 10.000 de ani. Intr-o atare situatie, Europa nu mai pare deloc o „Lume Veche”, asa cum i se spunea odinioara, ci doar o adolescenta pe harta evolutiei centrelor urbane. O privire mai atenta, insa, ne arata ca Europa are orase a caror vechime poate rivaliza, de aproape, cu cele orientale. Orase a caror perioada de locuire permanenta este de-a dreptul impresionanta si care vorbesc inca de vechile populatii ce isi duceau existenta pe Batranul Continent cu mult inainte ca Antichitatea sa ii aduca pe prim plan pe dorieni sau pe latini. Sa cunoastem, asadar, in ordine aleatorie, cateva dintre cele mai importante centre urbane dintre „batranele” Europei.

Dintre marile state europene, Franta este cel mai vechi stat constituit în jurul unui domeniu regal, initial organizat in jurul regiunii Ile-de-France a carei capitala este Parisul. Cu cei 6.200 de ani de istorie neintrerupta atestati de istorici, Parisul se numara printre cele mai vechi orase europene si, alaturi de Marsilia, se poate alatura unei selecte liste a „venerabilelor urbe” ale planetei. Primii locuitori ai actualei capitale a Frantei au fost reprezentantii culturii Chasseen, cultura din epoca de piatra ce s-a intins pe aproape un mileniu (4500-3500 i.Hr.)  Orasul cunoaste o dezvoltare intensa si, de la cladirile medievale de lemn si traiul saracacios al localnicilor, devine un veritabil oras luminat, un adevarat simbol al Renasterii si al dezvoltarii culturii si artei in toate formele lor. Astazi, Parisul este unul dintre cele mai mari si mai dezvoltate centre urbane ale lumii, fiind vizitat anual de peste 45 de milioane de turisti, marea lor majoritate straini. De asemenea, Parisul este si cel mai scump oras al lumii in care poti alege sa locuiesti.

Marsilia este orasul cel mai vechi din Franta si, totodata, una dintre asezarile ale carei istorii se pierd, practic, in timp. Cele mai vechi dovezi ale existentei unei comunitati umane in zona dateaza de 30.000 de ani, asa cum o arata artefactele preistorice descoperite in pestera subacvatica Cosquer. O alta descoperire de data recenta a scos la iveala urme ale unor constructii din caramida, vechi de 8000 de ani. Legenda spune ca un grup de navigatori greci, grup condus de un anume Protis, a acostat pe tarmul unei asezari locuite de tribul galic al Ligurilor, in preajma anului 600 i.Hr. Cucerita initial de vizigoti, asezarea a cazut in mainile francilor, trib de origine germana, in secolul al VI-lea d.Hr. parte a Imperiului Francilor si apoi a Frantei, Marsilia a ramas pana astazi cel de al doilea oras ca importanta al Frantei.

Una dintre cele mai vechi si puternice tari din Europa este Elvetia. Dovezile arheologice au aratat ca Zurich este, fara doar si poate, unul dintre cele mai batrane orase europene, cu o istorie continua de cel putin 7000 de ani. Numeroase locuinte datand din neolitic si epoca bronzului, asa cum sunt cele din Pressehaus sau Mozartstrasse, au fost scoase la lumina inca din secolul al XIX-lea. Mai mult, in anul 2004, vestigiile unei culturi nestiute, celebra de acum La Tene, arata ca populatiile celtice au continuat sa isi duca existenta in acelasi spatiu locuit de milenii, iar numele asezarii, Turegus, este mentionat prima data in anul 853 i.Hr. Celtii helveti au fost urmati, apoi, de romanii care au dat asezarii numele de Turicum si au transformat-o intr-unul dintre cele mai importante centre de colectare a taxelor din Germania Superior. Alamanii se stabilesc in apropierea lacului Zurich in secolul V d.Hr. si schimba denumirea orasului in Ziurichi, doar un pas pana la aparitia Zurichului teuton in secolul al IX-lea.

Astazi, Zurich a fost declarat orasului cu cele mai bune conditii de viata din lume si, totodata, cel mai bogat oras european. In acelasi timp, orasul a fost numit Capitala Culturala a Elvetiei.

Cu toate ca este cea mai mica metropola din a lumii, Geneva este unul dintre cele mai puternice orase ele Europei cu un impact semnificativ economic asupra intregii lumi. Este un centru comercial si finaciar, insa este si un oras cu vechi traditii si cu o comunitate foarte unita, traditiile acestui oras fiind mentinute cu ajutorul acestia.

Amsterdam este capitala financiara a Tarilor de Jos. Prima atestare documentara a numelui Amsterdam o reprezinta un document emis la 27 octombrie 1275 de contele Floris al V-lea de Olanda si Zeelanda. Data exacta la care Amsterdam a primit drepturile de oras.

4.Concluzii

Marile orase europene, precum Zurick, Paris, Amsterdam, Istambul, Cadiz (considerat cel mai „batran” oras, in adevaratul sens al cuvantului, din intreaga Europa Occidentala.), Lisabona,etc, au contrubuit la evolutia  Europei, prin istoria,traditiile si impactul acestora de-alungul anilor asupra societatii.

Specificitatea istorica a oraselor europene poate fi o valoare fundamentala in crearea conditiilor pentru gestionarea contradictiilor dintre global si local in noul context al tehnologiei informatiei. Pentru ca orasele europene au societati civile puternice, cu radacini adanci intr-o istorie veche si intr-o cultura bogata si diversificata, ele pot stimula implicarea cetatenilor ca si antidot fundamental impotriva tribalismului si instrainarii. Si pentru ca traditia de orase state a asezarilor urbane europene ca si conducatori ai cursei catre era moderna este adanc intiparita in memoria colectiva a popoarelor lor, renasterea orasului stat poate fi necesara si complementara expansiunii economice globaliste si crearii unei Stat European. Vechea traditie urbana, cu Amsterdam ca si centru politic, centru economic si centru al culturii si inovatiei, devine dintr-o data mai importanta din punct de vedere strategic pentru urmatoarea etapa a civilizartiei urbane decat imprastierea suburbana de complexe de inalte tehnologii ce caracterizeaza spatiul informational din alte zone ale lumii.

Orasele europene, pentru ca sunt orase si nu doar asezari, pot gestiona articularea dintre spatiul dinamicii si spatiul locurilor, dintre functie si experienta, dintre putere si cultura, astfel recreand orasul viitorului construind pe fundatiile trecutului.

autor: Monica Tudorica

Bibliografie:

LAURIAN,R. Probleme de estica oraselor,Editura Tehnica, Bucuresti, 1962

SASSEN, S. The Global City: New York, London, and Tokyo, Princeton, NJ: Princeton University Press, 1991. 

JUDD,D. and PARKINSON,M, (eds), Leadership and Urban Regeneration: Cities in North America and Europe, Newbury Park, CA: Sage, 1990.  

MIKEL DUFRENNE, Fenomenologia experienţei estetice, Percepţia estetică, vol. II, Editura Meridiane

www.wikipedia.org

http://www.cap-lmu.de/fgz/reviews/32.php