Antropologie

DOZA DE CULTURĂ: ”Corsarul”

„Corsarul” („Le Corsair”) este un spectacol de balet în trei acte, al cărui libret a fost creat de francezul Jules-Henri Vernoy de Saint-Georges (1799-1875).

La rândul său, acesta se pare că s-a inspirat din poemul omonim al poetului englez Lord Byron.

Coregraful original al spectacolului a fost francezul Joseph Mazilier (1801-1868), iar muzica îi aparţine compatriotului său, Adolphe Adam (1803-1856).

Premiera spectacolului a avut loc în ianuarie 1856, la Teatrul Imperial de Operă din Paris (actualmente Opera Naţională din Paris). Producţiile moderne ale „Corsarului” sunt adaptate după concepţia marelui coregraf francez Marius Petipa (1818-1910), care a montat spectacolul pe scena Teatrului Mariinsky din Sank Petersburg.

Primul act se deschide cu imaginea unui bazar oriental din Adrianopole, în apropierea căruia se afla un târg de sclave. Îşi face apariţia un grup de piraţi, conduşi de Konrad. Acesta o întâlneşte pe Medora, una din tinerele sclave ale negustorului Isak Lankedem. Între Konrad şi Medora este dragoste la prima vedere.

La scurt timp, în târg soseşte şi Seid Paşa, interesat să-şi îmbogăţească haremul. Ochii i se opresc asupra Gulnarei, dar şi asupra Medorei. Paşa cade la învoială cu Lankedem, astfel încât cele două femei ar fi trebuit să îi fie trimise fără întârziere.

Konrad şi corsarii lui, însă, o răpesc pe Medora, alături de celelalte sclave şi de Lankedem, apoi ridică ancora spre o insulă doar de ei ştiută.

Actul secund debutează cu scene romantice ale căror protagonişti sunt Konrad şi Medora, aceasta din urmă fiind fericită că este alături de iubitul său şi că şi-a găsit libertatea. Colegele sale, însă, doresc să părăsească insula piraţilor. La insistenţele Medorei, Konrad acceptă să le facă pe plac, însă îi nemulţumeşte pe ceilalţi piraţi, în frunte cu Birbanto. Acesta din urmă pune la cale, alături de negustorul Lankedem, un plan viclean pentru a-l neutraliza pe Konrad şi a o răpi pe Medora.

Ultimul act se desfăşoară la palatul lui Seid Paşa, unde îşi fac apariţia Lankedem şi, în special, Medora. Câţiva pelerini se opresc la curte, cerând găzduire peste noapte. Seid Paşa, în toane bune, dă o petrecere în grădina palatului, la care îi invită şi pe aceştia din urmă. În toiul festivităţilor, pelerinii îşi devoalează identitatea: sunt Konrad şi câţiva dintre piraţii care i-au rămas fideli, veniţi să o salveze pe Medora. Are loc o ambuscadă, iar Seid Paşa reuşeşte să fugă. La palat se afla şi Birbanto, care încearcă să-l omoare pe Konrad în luptă, însă este învins de acesta.

Corsarii pleacă pe mare, împreună cu Medora, însă o furtună puternică le sfărâmă ambarcaţiunea de o stâncă. După ce natura se linişteşte, pe stâncă se văd două siluete în lumina lunii: Konrad şi Medora.

„Corsarul” este inclus în actuala stagiune a Operei Naţionale din Bucureşti, în regia lui Vasily Medvedev, scenografia fiind semnată de Adriana Urmuzescu, potrivit http://operanb.ro. AGERPRES

Related Articles

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button