BISERICI ŞI CATEDRALE: Bazilica Sacre-Coeur din Paris

Andrei Constantin Slavuteanul9 aprilie 2020

273

Bazilica romano-catolică Sacre-Coeur este amplasată pe colina Montmartre, arondismentul 18 din partea nordică a Parisului.

Construcţia a fost ridicată din dorinţa francezilor de a-şi regăsi identitatea după înfrângerea din Războiul Franco-Prusac (19 iulie 1870-28 ianuarie 1871) şi în memoria compatrioţilor care şi-au pierdut viaţa în conflict. Lucrarea a fost finanţată, în mare parte, din donaţii private.

La 18 ianuarie 1872, Cardinalul Joseph-Hippolyte Guibert, arhiepiscop de Paris, îşi dă binecuvântarea pentru proiectul ridicării unui lăcaş de cult dedicat Inimii Sfinte a lui Iisus. În anul următor, proiectul primeşte votul Parlamentului, iar între 1 februarie şi 30 iunie 1874, are loc competiţia publică pentru cel mai bun plan arhitectural, potrivit sacre-coeur-montmartre.com. Din cele 77 de propuneri, câştigătoare a fost desemnată cea semnată de arhitectul Paul Abadie (1812-1884). Stilul este considerat o combinaţie de elemente romanice şi bizantine, fiind asemănător cu cel al Catedralei Sfânta Sofia din Constantinopol sau cu cel al Bazilicii Sfântul Marcu din Veneţia.

Piatra de temelie a edificiului a fost pusă la 16 iunie 1875, iar la 1 august 1885 a avut loc prima împărtăşire a credincioşilor, notează sursa citată. În noiembrie 1895, este donat bazilicii impresionantul clopot „Savoyarde”, cu diametrul de trei metri şi o greutate de 19 tone, cel mai mare din Franţa şi al cincilea ca mărime din Europa.

Bazilica a fost consacrată la 16 octombrie 1919, sub hramul „Inima lui Hristos”, de către cardinalul Amette, arhiepiscop al Parisului şi în prezenţa cardinalului Vico, nunţiul apostolic.

Construcţia măsoară 85 de metri în lungime şi 35 de metri în lăţime, iar înălţimea maximă a domului este de 83 de metri. Având în vedere că dealul Montmartre este situat la 129 de metri deasupra nivelului mării, bazilica poate fi observată din numeroase puncte ale Parisului, iar din domul său, deschis turiştilor, poate fi admirat întregul oraş pe o rază de 50 de kilometri. Accesul la bazilică se poate face şi cu funicularul.

De altfel, Montmartre este, în sine, un loc plin de istorie religioasă, aici găsindu-se urme ale unor temple din perioada galo-romană. Tot aici, Sfântul Dionisie, considerat primul episcop al Parisului, a devenit martir în anul 250. Până la Revoluţia Franceză (1789-1799), pe deal a existat o mare mănăstire benedictină.

Materialul folosit la construcţia bazilicii este travertinul, o rocă sedimentară poroasă şi calcaroasă, extrasă din cariera Souppes, din Seine-et-Marne, departament din centrul Franţei. Acesta conferă edificiului nuanţa de alb-deschis, vizibilă în special după căderea precipitaţiilor.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO

Porticul bazilicii are trei arcade, străjuite de două statui ecvestre: regele Ludovic al IX-lea al Franţei şi Ioana d’Arc. Ambele au fost realizate în bronz de către sculptorul francez Hippolyte Lefebvre.

Faţada este dominată de o statuie a lui Iisus Hristos, de cinci metri înălţime.

Cripta de la Sacre-Coeur adăposteşte statui reprezentând Sfinţi şi o relicvă despre care se crede că ar fi chiar Inima Sfântă a lui Hristos. Aici se face adoraţie perpetuă, notează site-ul pelerinaje-mariane.ro.

Unul din punctele principale de atracţie din interior este mozaicul de deasupra absidei. Intitulat „Hristos în Glorie”, acesta a fost inaugurat în 1923, măsoară 475 de metri pătraţi şi a fost realizat de Olivier Merson. Îl înfăţişează pe Iisus după Înviere, purtând veşminte albe. Are braţele larg deschise, iar în dreptul pieptului i se dezvăluie inima aurită, simbol al iubirii divine. Printre personajele care îl înconjoară se află Sfânta Fecioară, Sfântul Mihail şi Sfânta Ioana d’Arc.

Orga principală a fost fabricată de Aristide Cavaille-Coll, fiind restaurată între anii 1980-1985.

Bazilica Sacre-Coeur primeşte peste 10 milioane de vizitatori anual, potrivit discoverwalks.com.

O copie mult mai mică a bazilicii, intitulată „Sacre Coeur de la Balata”, se află la nord de Fort-de-France, capitala departamentului Martinica.

În octombrie 2019, relicvele sfântului român Vladimir Ghika au fost aşezate în altarul bazilicii Sacre-Coeur, ceremonia fiind celebrată de monseniorul Michel Aupetit, arhiepiscopul Parisului, arată rfi.ro.