Balerina Anna Pavlova (Anna Matveyevna Pavlovna Pavlova), care şi-a închinat viaţa baletului clasic, a reuşit de-a lungul vieţii să convingă oamenii că baletul este alegerea potrivită pentru o carieră, iar moştenirea lăsată de ea se regăseşte în şcolile de dans, societăţile şi companiile înfiinţate în onoarea sa, dar în mod special în generaţiile de dansatori pe care i-a inspirat.
Anna Pavlova s-a născut la 12 februarie 1881, la Ligovo, lângă Sankt-Petersburg (Rusia). A fost crescută de bunica ei, la vila acesteia din Ligovo, aici făcând cunoştinţă cu societatea aristocratică şi participând la spectacolele de balet de la Teatrul Mariinsky, potrivit imdb.com. Şi-a dorit de mică să devină balerină, a fost respinsă la vârsta de 8 ani, însă a urmat studii de balet acasă timp de doi ani. „Întotdeauna am vrut să dansez, chiar din copilărie. Astfel, am construit castele în aer din speranţele şi visele mele”, mărturisea Anna Pavlova, potrivit biography.com, amintind că nu îşi putea imagina viitorul decât în rolul de dansatoare pe o scenă în faţa unui public numeros.
A fost admisă la clasa de balet condusă de Marius Petipa, de la Şcoala de Balet Imperial din Sankt-Petersburg, la vârsta de 10 ani atrăgând foarte repede atenţia profesorilor datorită talentului său. Studia câte opt ore pe zi şi suplimentar lua şi lecţii de muzică. La vârsta de 18 ani a părăsit Şcoala Baletului Imperial din Sankt-Petersburg.
Debutul pe scenă l-a făcut, la 19 septembrie 1899, iar între anii 1899-1907 a lucrat cu Baletul Mariinsky. În perioada 1901-1902 i s-a conturat reputaţia în rândul cunoscătorilor şi al iubitorilor de balet din Sankt-Petersburg. Având un suport deosebit, din partea acestora cariera sa a înflorit.
În 1905, a fost numită oficial în rangul de prim-balerină. A avut legături strânse cu membri ai vieţii teatrale din Sankt-Petersburg, respectiv Serghei Diaghilev, Alexandre Benois, Leon Bakst şi Fokine Mihail. În 1907, i s-a permis să meargă la Moscova în primul ei turneu independent, cu o companie condusă de Mihail Fokine.
A împărţit rolul Giselle cu Matilda Kshesinskaya, avându-l partener şi coregraf pe Mihail Fokin. Mihail Fokin a semnat coregrafia şi pentru cel mai cunoscut spectacol în care a evoluat Pavlova, „The Dying Swan”, pe muzica lui Camille Saint-Saëns. În 1908, impresarul şi artistul Serghei Diaghilev i-a angajat pe Pavlova şi Mihail Fokin la compania sa, Baletul Rus, pentru spectacole susţinute la Paris şi la Londra.
Tot în această perioadă a efectuat un turneu la Helsinki, Stockholm, Copenhaga, Praga, Dresda, Leipzig, şi în alte oraşe germane, culminând cu Berlinul, succesul fiind răsunător. De asemenea, a călătorit la Paris unde a apărut în legendarele ”Saisons russes” a cunoscutului Serghei Diaghilev, fondatorul Baletelor Ruseşti. Triumful său trezeşte interesul în Marea Britanie şi în SUA.
În 1911, s-a căsătorit cu aristocratul de origine ruso-francez Victor D’Andre, care a devenit impresarul ei, iar împreună au înfiinţat o trupă de balet. Un an mai târziu, a cumpărat o proprietate în Hampstead, Londra, unde a trăit alături de soţul ei până la sfârşitul vieţii.
Aici şi-a amenajat un iaz cu lebede, referire la rolul ei favorit. A înfiinţat o şcoală de dans, iniţial având doar opt dansatori din Rusia. Câştigând popularitate, numărul dansatorilor a crescut la 60.
Şi-a făcut debutul, în 1910, la Metropolitan Opera House. Ultima sa apariţie a fost în 1913, la Sankt-Petersburg. De-a lungul carierei, a evoluat peste tot în lume – în Europa, Asia, America de Nord şi Centrală şi Australia. Evolua în câte 8-9 spectacole pe săptămână, reuşind să capteze publicul şi din zonele rurale îndepărtate. Între 1913-1930 a performat în peste 4.000 de spectacole de balet.
În 1930, în timp ce se îndrepta spre un turneu având ca destinaţie finală Olanda, a fost implicată într-un accident feroviar în urma căruia a scăpat teafără, însă din cauza frigului din timpul călătoriei s-a îmbolnăvit. Starea sa de sănătate s-a deteriorat, iar la 23 ianuarie 1931 a murit la Haga (Olanda).AGERPRES/
Sursa foto: imdb.com
