SPORTIVI DE LEGENDĂ: Atletul Paavo Nurmi, „finlandezul zburător”

Paavo Johannes Nurmi a fost unul dintre cei mai mari campioni din istoria atletismului, după ce mai bine de zece ani a fost stăpânul incontestabil al acestei discipline în probele de semifond şi de fond, potrivit site-ului https://finland.fi. Paavo Nurmi a câştigat nu mai puţin de nouă medalii de aur şi trei de argint la Jocurile Olimpice, menţionează www.olympic.org. A stabilit, de asemenea, 22 de recorduri mondiale şi 13 neoficiale, într-o carieră întreruptă în anul 1932 de excluderea din activitate pentru profesionism.
Paavo Nurmi a făcut parte dintr-un grup talentat de sportivi din „Ţara celor o mie de lacuri” care au fost porecliţi „Finlandezii zburători”.
S-a născut la 13 iunie 1897, în Turku, un oraş port din sud-vestul Finlandei.
Provenit dintr-o familie modestă, a fost nevoit să muncească de la vârsta de 12 ani, mai târziu devenind învăţător într-un sat. Fire retrasă, Paavo Nurmi a început să se antreneze, găsind în atletism plăcerea de a alerga.
Copilăria şi adolescenţa i-au fost influenţate de Hannes Kolehmainen, triplu campion olimpic pe distanţe mari la Olimpiada din 1912, desfăşurată la Stockholm. La 14 ani, a devenit membru al clubului Turun Urheiluliitto, iar un an mai târziu a căpătat şi prima pereche adevărată de pantofi de alergat.
În 1920, la Anvers, a participat, pentru prima oară, la Jocurile Olimpice, unde după o medalie de argint câştigată în proba de 5.000 m, a cucerit trei medalii de aur, la 10.000 m, cros individual şi pe echipe, potrivit https://worldathletics.org.
Patru ani mai târziu, la Olimpiada de la Paris, din 1924, „finlandezul zburător” a obţinut cinci medalii de aur, devenind primul sportiv care a câştigat atâtea medalii de aur la o singură ediţie a Jocurilor Olimpice. S-a impus la început în proba de 1.500 m, pentru ca două ore mai târziu să triumfe în cea de 5.000 m, apoi, şi în probele de cros individual, cros pe echipe şi în proba de 3.000 m pe echipe. Stilul de a alerga, cu un fuleu mecanic şi ţinând în mână un cronometru, la care privea din când în când, dar, mai ales, excepţionalele sale victorii, l-au făcut vedeta de necontestat a acelei ediţii a Jocurilor Olimpice.
La Jocurile Olimpice de la Amsterdam din 1928, atletul finlandez şi-a încheiat cariera olimpică, obţinând aurul doar la 10.000 m, la probele de 5.000 m şi 3.000 m terminând pe locul al doilea. În acel moment, Paavo Nurmi devenise atât de faimos încât a fost invitat să fie principala atracţie a întâlnirilor sportive din întreaga lume.
În 1932, Paavo Nurmi, adept al antrenamentului metodic, aproape ştiinţific, a dorit să participe şi la acea ediţie a Jocurilor Olimpice. Dar, în urma acuzaţiilor venite din Suedia şi Germania, a fost descalificat pe viaţă în ajunul competiţiei din cauza faptului că a primit bani pentru a alerga, lucru pe care nu l-a contestat. Scandalul provocat de decizia conducătorilor forului internaţional, IAAF, a fost enormă şi, în ciuda sprijinului venit din partea federaţiei ţării sale, Paavo Nurmi a fost nevoit să renunţe. https://www.youtube.com/embed/dITLuUDynZg
Pentru extraordinarele sale merite sportive, oficialităţile finlandeze i-au ridicat o statuie din bronz masiv (realizată de Waino Aaltonen în 1925), pe când încă era în viaţă. Originalul este păstrat la Muzeul de artă Ateneum, dar copii turnate din matriţa originală există în Turku, în Jyvaskyla, în faţa Stadionului Olimpic din Helsinki şi la Muzeul Olimpic din Lausanne, Elveţia, notează www.olympicchannel.com.
În 1952, pentru a mai şterge din nedreptatea comisă în 1932, Comitetul Olimpic Finlandez l-a desemnat să aprindă flacăra olimpică la festivitatea de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Helsinki. A fost ultima mărturie a recunoştinţei finlandezilor pentru marele campion, decedat la 2 octombrie 1973.
În anul 2012, Paavo Nurmi s-a numărat printre primii 12 atleţi incluşi în Hall of Fame, panteonul gloriilor creat de către Federaţia Internaţională de atletism (IAAF). AGERPRES
Sursa foto: Olympic/facebook.com