SUPRAFATA LOCUIBILA PE PERSOANA IN ROMANIA
Justificarea alegerii cazului
Conditiile de locuit reprezinta un indice important in
bunastarea populatiei tarii, acestea oferind satisfacerea necesitatiilor de
ordin biologic, psihologic, social si familial.
Am ales acest aspect al locuirii contemporane in Romania, deorece tara noastra inregistreaza
in comparatie cu celelalte tari europene, cea mai scazuta suprafata medie/
persoana si de asemenea cea mai scazuta suprafata medie/ camera si pe locuinta.
Desi locuintele deja existente nu mai pot fi imbunatatite din acest punct de vedere, se spera
intr-o imbunatatire pe viitor pentru atingerea standarelor europene prin
construirea unui numar cat mai mare de locuinte care sa ofere un spatiu util
conform regulamentelor de dezvoltare europeana.
2. Descrierea fenomenului si a manifestarilor acestuia
Fata de media pe tara (18,8 cladiri/km), densitatea cladirilor in teritoriu variaza de la 7,2
cladiri/kmp in judetul Tulcea, la 39,7 cladiri/kmp in judetul Prahova . In municipiul
Bucuresti densitatea este de 98,6 cladiri/kmp.
Din cele 4,5 milioane cladiri, 3,4 milioane (75%) se afla in mediul rural, in principal
cladiri individuale cu o singura locuinta, tipul cu cea mai mare raspandire.
Numarul de locuinte aflat in cele 4,5 milioane de cladiri a fost la inceputul
anului 1992 de 7,659 milioane de locuinte, din care 4,05 milioane in municipii
si orase (53%) si de 3,6 milioane in comune (47%). In cele 4,5 milioane cladiri
de locuit, cu destinatie exclusiv de locuinte, traia o populatie de 22.279.180
locuitori ceea ce revine la 5,0 locuitor/cladire. Numarul de gospodarii care
revin pe o cladire era in medie pe tara de 1,62 in anul 1992. In mediul urban
numarul de gospodarii/cladire era in anul 1992 de 3,8 fata de 1,89 gospodarii
pe cladire in anul 1948. In mediul rural unei gospodarii ii revine o cladire.
Media pe tara a numarului de camere pe locuinta, in 1992,
era de 2,46 camere. In ceea ce priveste mediul urban constatam ca numarul
camerelor pe locuinta a ajuns la 2,38
(in 1992) fata de 2,27 incaperi pe apartament (in 1948).
In ceea ce priveste numarul persoanelor pe incapere constatam ca media pe tara este de 1,2
persoane pe camera.
In analiza evolutiei fondului locativ, sugestiv este si numarul locuintelor existente la
1000 de locuitori, acesta ajungand in 1992 la 336 locuinte la mia de locuitori.
S-au inregistrat valori mai mari decat media in judetele: Mehedinti (370), Arad
(364), Valcea (363), Bucuresti (361), Timis (355), Cluj (351).
Cea mai mare parte a locuintelor din tara noastra, 56% din ele, se afla in cladiri
individuale cu o singura locuinta. In cladiri de locuit de tip bloc ponderea
locuintelor este de 39% din totalul existent.
Locuintele cu doua camere au ramas tipul cel mai raspandit, cu o pondere de 44%, urmata de
locuintele cu trei camere, in porportie de 30%.
Suprafata locuibila pe persoana a fost in crestere, ea atingand o cifra medie de 11,56mp
(in 1992), fata de numai 8,86 mp in 1977. Totusi la circa 8 milioane de
persoane le revine o suprafata locuibila mai mica de 8 mp pe persoana, iar la
aproape 1,4 milioane le revine o suprafata locuibila sub 4 mp pe persoana.
Categoriile de persoane care se afla in aceasta situatie sunt majoritatea
muncitor, pensionari si in general persoanele cu venituri mici.
Suprafata locuibila pe persoana, in
Romania, este cu mult sub cifra din alte tari din zona (Polonia-18,2 mp;
Slovacia-21,0 mp; Cehia-25 mp; Bulgaria- 16,7mp)
Pentru a ajunge la standardele de locuire din Uniunea Europeana, Bucurestiul va trebui sa isi completeze fondul
locativ, in urmatorii 20 de ani, cu inca 200.000 de locuinte. „Este nevoie
ca peste 200.000 de locuinte sa fie construite in viitorii 20 de ani pentru a
ajunge la standardul de calitate si locuire din UE”, ne-a declarat prof.
dr. arh. Doina Cristea, de la Universitatea de Arhitectura si Urbanism
„Ion Mincu” din Bucuresti. Situatia nu este mai buna nici la nivelul celorlalte
localitati din tara. Specialistii imobiliari considera ca in Romania, in
momentul de fata, exista un deficit de circa un milion de locuinte si ar trebui
investite miliarde de euro pentru acoperirea nevoii de case. Potrivit sociologilor,
standardul de suprafata locuibila in Uniunea Europeana este de 30 metri patrati
pe persoana, in timp ce tara noastra se afla abia la jumatatea acestui nivel.
„Romania este mult in urma tarilor din Uniunea Europeana.
3. Identificarea contextului (economic, cultural, etc) si a cauzelor
aparitiei
Cladirile pot fi grupate in cladiri individuale cu o
locuinta, caracteristice mediului rural, si cladirile tip bloc, caracteristice
mediului urban.
Datele privind gruparea cladirilor de locuit tip bloc, dupa anii de constructie, evidentiaza
faptul ca aproximativ 70% din ele au fost realizate si date in folosinta dupa
anul 1970. In aceeasi perioada, ponderea cladirilor individuale cu o locuinta
construite nu a depasit 20% din cele existente in 1992. Aceasta situatie este
rezultatul politicii de pana in 1989, de urbanizare fortata si desfiintare a
satului romanesc. Notabil este faptul ca din cladirile individuale cu o
locuinta, din mediul rural, construite intre 1950-1970, aproape 50% au fost
realizate din faianta si chirpici.
Referitor la perioada de constructie, se constata tendinta de imbatranirea a fondului de
cladiri, respectiv cresterea gradului de uzura. Majoritatea cladirilor cu
durata normala depasita se afla in mediul rural.
Dupa 1989 tendinta pietei imbiliare a fost sa evolueze de la vechile blocuri comuniste la
imobile noi, dar chiar si unele din acele noi proiecte erau la standare joase.
Cererea mare si lipsa ofertelor din piata, combinate cu dorinta dezvoltatorilor
de a-si minimiza profiturilor prin construirea cu costuri mici si densitate
mare aducand in piata acelasi stil de locuinte, doar cu un aspect nou.
4. Diagnosticarea implicatiilor
Problemele sau deficientele
locuintelor influenteaza starea de sanatate a persoanelor care le ocupa si
creeaza o situatie de disconfort. In iunie 2005, mai mult de o treime dintre
familii aveau nemultumiri legate de propria locuinta. Lipsa spatiului locuibil
necesar era cea mai reclamata problema (aproximativ 40%), iar aproape o treime
din proprietari traiau in locuinte cu incalzire deficitara. In mediul urban,
46% din gospodarii au probleme cu insuficienta spatiului si aproximativ 31% cu
incalzirea. In rural, circa 32% dintre gospodarii sunt preocupate de spatiul
disponibil si aproape 31% nu reusesc sa realizeze o incalzire adecvata a
locuintei. Gospodariile cu veniturile cele mai mici au si cele mai multe
probleme legate de starea de degradare a locuintei, circa 45% dintre
gospodariile cu venituri sub 3.200 lei aflandu-se in aceasta situatie.
Datorita fenomenului de sistematizare, in urma caruia au aparut aceste tipare de locuite
colective in care 70 de mp pentru 3 camere este considerat de multi un lux, nu
putem spune ca in modul de locuire in Romania exista individualitate.
Majoritatea locuintelor colective au fost construite dupa aceasi tipar
fiindu-le alocate o anumita suprafata standard. Astfel s-a ajuns ca o mare
parte a populatiei sa nu remarce aceste deficite si sa considere aceste
suprafete suficiente, asadar de multe ori in apartamente de 3 camere intalnim
familii cu cate trei copii, astfel rezultand un mediu, care nu este propice
unei dezoltari adecvate a copiilor, care nu permite o locuire confortabila si
care de multe ori este chiar insalubra. Insalubritatea este accentuata mai ales
la nivelu grupurilor sanitare care in unele locuinte colective incalca orice
regulament sanitar ( bai care nu depasesc 2-3 mp sau un singur grup sanitar in
cadrul unui partament de 3 camere).
5. Identificarea factorilor ce permit perpetuarea fenomenului (tradiţie, permanentizare,
legislaţie, politici urbane şi management urban defectuos, etc.)
Apartamentele spatioase si casa cu curte mare nu sunt cautate de romanii cu venituri mici si
medii, care reprezinta grosul cererii de pe piata romaneasca. Daca in urma cu
zece ani apartamentele din bloc, supranumite si “cutii de chibrituri”, erau un
motiv de ironie si reprezentau cea mai proasta varianta de locuit, acum sunt
din nou la mare pret, acesta reprezentand principalul factor ce permite
perpetuarea fenomenului. Romanii prefera locuintele mai mici, care sunt mai
ieftine si a caror intretinere presupue costuri mai mici. Si precuparile
investitorilor s-au schimbat: au aparut vile noi cu suprafete mici si curti in
care sa incapa doar masina si gratarul, iar pe piata apartamentelor se asteapta
sa apara oferte de locuinte cu suprafete mai mici si finisaje de o mai slaba
calitate. In ceea ce priveste apartamentele vechi, se constata o crestere a
cererii pentru locuintele confort 2. Nici calitatea finisajelor nu mai
reprezinta un motiv de entuziasm pentru cumparatori. Toate acestea
sunt o consecinta a cresterii excesive a preturilor.
Astfel pretul locuintelor este principalul factor care face ca suprafata locuintelor
din Romania sa fie in continuare sub media europeana. In Romania de
dupa revolutie, datorita unui management urban defectuos, s-a dezvoltat o piata
imobiliara in care nu a existat nici o clipa un raport calitat pret (la nivel european
mp in unele zone din Bucuresti se afla in topul celor mai scumpe orase).
In mediu rural, mai ales in satele slab dezvoltate sau in zone cu traditie, se respecta de zeci
sau chiar sute de ani aceleasi impartiri si suparfete. Exemple de astfel de zone
pot fi gospodariile tipic maramuresene, casele din zonele sarace ale Moldovei,
gospodarii din zonele montane ridicate, care nu au ca prioritate respecatrea
normelor de urbanism, ci respecatrea traditiei sau a unor nevoi minimale
reprezentative pentru o civiliatie poate cu 100 de ani mai veche decat cea
actuala.
6. Trasarea şi proritizarea unor obiective ce ar determina reversibilitatea fenomenului
Reversibilitatea fenomenului este
imposibila pentru ca ar insemna demolarea a peste 80% din locuintele colective
din Romania. In schimb se poate urma trasarea si proritizarea unor obiective
pentru imbunatatirea acestui aspect. Scopul este o locuire atat urbana cat si
rurala de o calitate cat mai ridicata pentru a ajunge la dezvoltarea durabila
dorita de UE pnetru toate tarile componenete, atat la nivel national cat si regional.
Pentru creea confortului urban optim trebuie sa se construiasca de acum incolo
numai respecatnd normele existanta in PUG si impuse de Uniunea Europeana in
noile sale programe de dezvoltare urbana. Nici mediul rural nu trebuie neglijat
si in el fiind necesara respectarea normelor de construire pentru o locuinta
salubra si care ofera confortul necesar. Ar trebuie as se evite situatiile in
care familii numeroase cu cate 4-5 copii si cu venituri minime pe economie
locuiesc in apartamnete de 2 camere in conditii insalubre. Pentru aceasta este
necesara interventia statului prin creea unui numar mai mare de locuinte
sociale care sa permita un trai optim fiecarui locuitor al aceste tari.
Prin Ordinul nr. 536/23 iunie 1997, reactualizat, al Ministerului Sanatatii au fost
aprobate normele de igiena, care se refera, printre altele, la urmatoarele:
- Amplasarea locuintei
trebuie sa asigure insorirea acesteia pe o durata de minim o ora si
jumatate zilnic, la solstitiul de iarna, a tuturor incaperilor de locuit. - Distanta intre cladiri
trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu inaltimea cladirii celei
mai inalte, pentru a nu se umbri reciproc. - Suprafata minima a unei
camere sa fie 10 mp. - Suprafata minima a
bucatariei 5 mp. - Inaltimea sub plafon
2.60m - Incaperile principale de
locuit si bucataria sa aiba deschideri directe catre aer liber, care sa
permita o ventilatie naturala suficienta/li> - Iluminatul natural in
centrul camerelor principale si al bucatariei sa fie suficient pentru a
permite, in zilele senine, activitatile normale fara a recurge la lumina
artificiala. - Ventilatia naturala
trebuie asigurata prin prevederea prizelor de aer exterior, prin evacuarea
aerului prin conducte verticale de tiraj natural si prin pastrarea libera
a unui spatiu de 1 cm sub usile interioare. - Sistemul de incalzire sa
asigure temperatura minima medie de 18ºC cu diferente in functie de
utilizarea incaperii (baie 22ºC, camera de zi 20ºC, dormitoare 18ºC)
Normele
mai fac referire la impartirea interioara a locuintei, amplasarea camerelor,
materialele folosite in constructii, influenta factorilor climaterici si de
mediu.
Respectarea normelor de igiena, corelate cu prescriptiile tehnice, asigura
gradul de confort si coabitare corespunzator.
7.Concluzii personale
Este clar ca reversibiliatea este
imposibila, singura schimbare putand fi facuta in noile constructii si noile
planuri de dezvoltare urbana cu conditia stirict necesara de a se respecata
regulamentul de urbanism, reglementarile sale, dar si noile norme europene.
Totodata ar trebui sa se respecte raportul locuitor – suprafata in mp si nu
doar limitarea la locuitor – camera.
Acest pas a fost facut in multe dintre
noile proiecte ale dezvoltatorilor imobiliari insa diferenta de pret intre
blocurile noi construite, ce respecta mult mai bine regulamentul de urbanism,
si blocurile socialiste trebuie sa nu mai fie atat de mare. Astfel le va fi imposibil oamenilor de rand, cu un
salariu macar mediu pe economie, sa isi perimta cumpararea unei astefel de
locuinte care asigura un confort necesar, care din pacate in Romania
contemporana este vazut ca un lux. Intrarea Romaniei in Uniunea Europeana ar
trebui sa determine macar noul val de desvoltari imobiliare sa permita o
locuire urbana calitativa dar si acesibila pentru marea parte a populatiei.
Doar asa se poate respecta o dezvolare urbana durabila.
autor: Leru Sorana
8. Bibliografie:
Datele statistice au fost preluate din cartea „Intre
istorie si actualitate – Politici de locuire in Romania”; autor : Nicolae St.
Noica; editura Masina de scris, Bucuresti, 2003; paginile 16-25; 149-177, 192-194.
Sursa: „Politici de locuire: Romania incotro?”;
autor:Adrian Nicolae Dan, editura universitatea din Bucuresti, 2006
„Romanii, cei mai inghesuiti cetateni ai
Europei”; autor: Georgiana Baciu; ziarul Adevarul din 8 iulie 2005
„Doar 7% dintre romani traiesc in case
construite dupa Revolutie”; autor: Gabriel Botezatu; Curierul National din 31
mai 2006.
http://www.constructmall.ro/norme_pentru_proiectarea_si_executia_unei_locuinte.php
