In contextul unui mare oras, viteza cu care viata se desfasoara, targetul tot mai
inalt pe care societatea in pune pe umerii indivizilor in afirmarea
profesionala, lasa tot mai putin timp interactiunii sociale. Se spune , cu cat
un oras este mai mare, cu atat este mai mare tendinta de a te simti singur.
Insa orasul ca si organism functional, creaza premisele dizolvarii acestor
probleme prin existenta spatiilor publice. Fie ca ne referim la parcuri,
square-uri, piete alimentare, centre comerciale, bulevarde, aceste spatii
publice sau semi-publice constituie locul ce intretine si hraneste nevoia
omului de a interactiona, a schimba ideii, sau chiar a crea prietenii.

Spatiile publice active sunt motoare pentru dezvoltarea sustenabila si eficienta a unui
oras;crearea unor medii favorabile pentru interactiunile sociale constituind o
necesitate. Orasul  trebuie sa
indeplineasca si aceasta functie de teren de socializare, prin crearea diferitelor
spatii comunitare ce inlesnesc contactul intre persoane.

Este intr-un fel obligatia orasului de a pune la dispozitia cetatenilor sai spatii
publice unde se poate discuta, oamenii se pot misca sau pot sta jos si se pot
bucura de activitati ce le capteaza interesul.

Insa amenajarea spatiului nu consta doar in amplasarea unor banci, este vorba de o
amenajare mult mai inteligenta; prin existenta intr-o anumita forma a spatiului
oamenii trebuie sa fie convinsi sa il foloseasca. Astfel, o trasatura principala
a unui astfel de spatiu este functionalitatea mobilierului si a elementelor
atractive plasate in spatiile publice. Astfel, acestea ar trebui sa formeze o
legatura coerenta cu celelalte entitati publice: cafenele, centre comerciale,
si totodata trebuie sa se tina cont de tipurile de persoane ce folosesc
spatiul: familii, copii, batrani, sau chiar animalele noastre. Ideea este de elaborarea
unui spatiu ce creaza un impact, ce te face sa te reintorci in acel loc.

Importanta amenajarii unui spatiul public se reduce si la elemente de detaliu precum locul
unde ar trebui pozitionate bancile- sub actiunea directa a soareleui, marimea
acestor banci, posibilitatea de a le muta in interiorul spatiului public,
sistemul de iluminat public, existenta toaletelor. Toate acestea bineinteles
trebuie plasate in contextul orasului, si cu scopul de a crea o identitate.

Totodata, locatia acestor spatii publice trebuie legata direct de cei carora le este
destinat locul, oamenii. Pistele de biciclete, statiile de inchiriere, parcarile
pentru biciclete, dar si semnalizarea statiilor de trasport in comun, toate
aceste elemente trebuie sa coexiste in spatiul public.

Aceste spatii publice nu trebuie separate de cresterea economica. Proprietarii de mici
afaceri pot profita de diferite tipuri de spatii publice pentru a stimula  veniturile:diferite evenimente in aceste
spatii, plasarea unor cursuri de aerobic in parcuri, organizarea unor lecturi
in librarii pentru cei mici.[1] (Placeholder1) (Placeholder1)
(Holland, Clark, Katz, & Peace, 2007)

Pe langa functia recreativa a unui spatiu public, aceste poate dezvolta si functia
civica  si democratica.

Un studiu realizat de mai multi cercetatori de la Open University in Aylesbury,
Buckinghamshire a dezvaluit cateva tipuri de comportamente intalnite de obicei
intr-un spatiu public.  In functie de
grupa de varsta, cei care utilizeaza spatiile publice o fac din diferite motive
si cu o frecventa diferita. Persoanele in varsta sunt influentate de alte grupe
de varsta prezente, in plus batranii sunt absenti dupa o anumita ora. Tinerii
manifesta un simt de proprietate sau il utilizeaza ca si spatiu privat(acel loc
in care vin in fiecare zi si interactioneaza cu prietenii), insa acest simt de
proprietate nu se concretizeaza in manifestari violente. Studiul a mai
evidentiat si un anumit ritm al spatiului public. In prima parte a zilei
spatiile publice sunt frecventate in mare parte de batrani ce isi fac
cumparaturile in piata, in timp ce adultii frecventeaza zona la pranz. Seara de
obicei pietele publice sunt dominate de grupuri de tineri ce se intalnesc sa
socializeze. Totodata, anumite spatii precum parcurile devin aglomerate doar
intr-o anumita parte a zilei, si anume dupa scoala cand copii ies la joaca.

Locul capata o reputatie ce influenteaza modul
in care diverse categorii sociale se raporteaza la el. Exista si anumite
caracteristici care influenteaza si il atrag pe individ: aceste locuri trebuie
sa ofere interes, confort, sa stimuleze.

Concluziile studiului au scos in evidenta functiile principale ale unui spatiu public: functia
civica, democratica dar si comerciala. Totodata s-a pus problema gradului de
securitate ce exista in aceste zone, oamenii dorind sa se simta in siguranta
dar liberi in acelasi timp. O trasatura importanta a unui spatiu public este
aceea ca trebuie sa ofere aceeasi functie pentru oameni indiferent de varsta,
statut social, mediul cultural, etc. [2]

Aceasta importanta pe care orasul o ofera tot mai mult spatiilor publice se manifesta
si printr-o tendinta contemporana de a plasa arta in spatiul public. Astfel
plasarea temporara a unor lucrari de arta a devenit prevalenta prin functia pe
care aceasta o manifesta, aceea de a oferi o anumita identitate locului, dar si
de a reflecta, explora, redescoperi locul ce gazduieste lucrarile de arta. Arta
stradala indeplineste una din dubla functie a spatiilor publice de a fi atat
folositoare cat si atragatoare. Arta are puterea de a transforma cladiri
posomorate, banale, strazi goale, pe care alta data nu le-ai fi remarcat.
Schimba perceptia asupra unui loc, crescand gradul de confort, atractivitate,
identificare.[3]

In raportul People make places: growing the
public life of cities, autorii rezuma foarte bine organismul de functionare
a unui spatiu public:” In cel mai bun caz, spatiile publice se comporta ca un
serviciu public ce se autoorganizeaza; asa cum spitalele si scolile furnizeaza
resurse pentru a imbunatatii calitatea vietii, asa spatiile publice formeaza o
resursa spatiala impartasita, prin care experiente si valori sunt create in
moduri ce nu ar fi posibile in vietile private”.[4]

Ca si caz particular as putea mentiona functia civica si democratica pe care o
poate lua un spatiu public, si cum aceste drepturi inerente pot fi incalcate. De
multe ori pietele publice reprezinta locul unor evenimente de amploare, ce
angreneaza mii de oameni-revolte, meetinguri, revolutii, proteste. Este locul
ce hraneste schimbul de idei dintre oameni, ii transforma intr-o masa unitara,
o voce comuna. Piete ce in mod normal erau spatii extinse aglomerate, banale se
transforma intr-o forma fizica de manifestare a democratiei. Un astfel de
exemplu este cel al Pietei Tahrir din Cairo, unde lipsa democratiei, guvernarea
autoritara s-a manifestat si la nivelul operatiunilor urbane- pietele publice erau
aproape inexistente, pentru a descuraja orice fel de intalnire publica,
coalizare, guvernul egiptean intelegand puterea pe care un spatiu public o
poate avea. Aceasta frica a guvernului s-a materializat prin ridicarea unor garduri
in anii `70 in jurul a unui spatiu public des frecventat de locuitorii orasului
Cairo. Motivele exprimate au fost legate de diverse proiecte de contruire a
unei parcari subterane sau a unei linii de metrou, insa in timpul protestelor
din Tahir de la inceputul anului 2011, participantii au daramat gardurile
pentru a se proteja de politie, descoperind astfel ca motivele au fost pe cat
de false pe atat de uimitoare: incercau doar sa evite orice posibilitate ca un
grup de oameni sa se stranga laolalta.[5]

Asadar, spatiile publice-fie ca ne referim la bulevarde, piete, zone comerciale, centre
comunitare, parcuri, zonele de joaca, zonele rezidentiale, pietele publice-
joaca un rol vital in viata sociala a comunitatilor, in care experiente si
valori sunt create. Astfel, succesul unui spatiu public nu tine doar de
arhitecti si de urbanisti, dar de modul in care individul se raporteaza la
spatiu, cum adopta, foloseste spatiile. Spatiul public este o platforma in care
schimbul de idei, bunuri materiale, experiente, crearea de prietenii se
intampla firesc, nefortat. In acest context expresia „omul face locul mai mult
decat spatiul il face pe om” exprima un adevar indubitabil.

autor:Teodora Dinu, Master Orase competitive, UAUIM – „Ion Mincu” – Bucuresti

Bibliografie:

Holland, C.,
Clark, A., Katz, J., & Peace, S. (2007). Social interaction in urban
public places. Bristol: The Policy Press.

Mean, M., &
Tims, C. (2005). People make places: growing the public life of cities.
Londra: Demos.

http://places.designobserver.com/feature/tahrir-square-social-media-public-space/25108/

http://urbanengagement.wordpress.com/2010/12/03/public-spaces-as-nodes-of-community-and-social-interaction/