Gradinile Verticale : din natura in oras – o abordare inovatoare a arhitectului peisagist PATRICK BLANC

Adrian Majuru1 august 2012

323

Impactul social al “VEGETARIANISMULUI” este foarte real si perfect necesar mediului urban, aducand astfel orasului un impact ecologic.

Aceasta patrundere a vegetalului in programul de arhitectura reprezinta o INOVATIE in acest domeniu. Are ca interes reintegrarea elementului natural – surprinderea in teritoriul uscat si mineral.

Vegetatia pe acoperisuri sau pe fatade participa la atenuarea poluarii, constituie un izolant termic, asigura un drenaj de ameliorare si nu necesita o intretinere exagerata. Ofera in plus o integrare a confortului, si in consecinta a naturii in structura tesutului urban.

Arhitectul peisagist Patrick Blanc a realizat SISTEMUL GRADINILOR VERTICALE prin care plantele si constructiile pot coexista. Acest sistem poate fi implementat oriunde: in interior, in exterior, in orice tip de climat.

Gradina Verticala poate fi folosita ca un sistem decorativ la exteriorul cladirii, sau poate fi folosit si in interior, cu ajutorul unui sistem de iluminat artificial.

Beneficiile naturale ale Gradinilor Verticale sunt numeroase: imbunatateste calitatea aerului, consum redus de energie, asigurand un scut natural intre clima si locuitori.

Pamantul este un element vital pentru plante ? NU ! Plantele nu se hranesc cu sol (ex. Plantele din padurile tropicale unde peste 2500 de plante traiesc pe roci si trunchiuri de copaci), ci isi iau sarurile si mineralele necesare din acesta – solul este doar suportul mecanic. Toate elementele minerale sunt transportate de apa si absorbite in forma solubila de catre plante prin radacini. Celelalte elemente esentiale pentru plante (seva, proteine.) sunt elaborate de frunze.

In cazul unei „colonizari” anarhiste de plante pe cladiri, radacinile penetreaza in fisuri, care se agraveaza, iar cresterea plantelor este responsabila de declinul progresiv si iremediabil a materialelor de constructii. Este sindromul care se observa la cladiri (de exempu: ruinele din Angkor). Astfel, par putin rezonabile cautarile de a instala plantele direct pe fatadele cladirilor.

Cercetarile realizate de Patrick Blanc in Asia si padurile tropicale arata ca solul nu este un element esential pentru plante. Tehnica consta in pozitionarea diferitelor elemente care garanteaza cresterea si fixarea pe termen lung a radacinilor de plante pe o suprafata si nu pe un volum, contrar altor metode de plantare.

Brevetul, detinut de catre Patrick Blanc, se bazeaza pe aceasta noua tehnica de plantare verticala care permite eliminarea problemelor de greutate a substartului, si prin consecinta, de a garanta flexibilitatea si rezistenta pe suprafata cladirilor, indiferent de inaltimea lor.

Bine evidentiata, GRADINA VERTICALA este aplicabila oriunde (interior-exterior), intr-un muzeu, alte edificii publice, in parcari, in centrele comerciale, in gari…… Alegerea spatiilor de amenajare tine cont, in primul rand, de conditiile climatice zonei de instalare.

Suprapunerea celor trei elemente (cadrele metalice, foile de PVC expandat, sistemul de irigare) alcatuiesc GRADINA VERTICALA. Acest cadru creaza o perna de aer de cativa centrimetri grosime intre fatada cladirii si Gradina Verticala, care asigura o izolare termica (atat vara cat si iarna).

Acest vid protejeaza in egala masura: fatada impotriva intemperiilor si a poluarii, creand un spatiu impenetrabil de catre radacini. Pe cadrele metalice, sunt nituite placile de PVC expandabil de 10 milimetrii grosime, care garanteaza etanseitatea, astfel incat rigiditatea si omogenitatea suparfetei sa permita vegetalizarea. Sistemul de irigare este o pasla in poliamide de 3 milimetri grosime, care este atasata in placile de PVC. Aceasta pasla care nu putrezeste asigura capilaritatea (propietatea lichidelor de a urca sau cobori in tuburi foarte subtiri) si retinerea apei, pentru a facilita dezvoltarea radacinilor. Irigarea se realizeaza print-un tub amplasat regulat, situat la cea mai inalta cota a Gradinii Verticale.

GRADINI VERTICALE peste suprafetele betonate ale orasului asigura biodiversitate si protectia mediului Acest proces de realizare a GRADINILOR VERTICALE are la baza cunostinte de botanica si informatii despre plantele folosite si exigentele acestora. Amenajarea armonioasa a diferitelor specii de plante permite recreerea unor spatii verzi, comparabile cu cele naturale, desi materialele folosite sunt realizate de catre om. Materialele: betonul, metalul si plasticul au o perenitate comparabila cu suprafetele de roci pe care se instaleaza in mod natural plantele.

Fatadele actuale ale cladirilor reprezinta spatii nenumarate din estetica orasului, prin acest demers, betonul, care de departe se opune vietii, constituie cel mai bun refugiu pentru biodiversitate. Permite locuitorilor sai sa inteleaga direct aceasta lume vegetala, ca un TABLOU VIU intr-un cadru antropizat.

Astfel dispunerea pe verticala a GRADINILOR VERTICALE, conform amenajarilor ecologice si artistice, plantele isi expun toate partile componente: radacinile, tijele, frunzele, florile si fructele, si evidentiindu-se ca fiind componentele vii a edificiu. Plantele devin un element de DIALOG cu omul.

Cu o experienta de peste 20 de ani arata ca GRADINILE VERTICALE ofera garantia unei viabilitati de lunga durata si ca plantele prezentate conform acestui nou concept evoca un ecosistem natural.

Peretii si vegetatia reprezinta un mariaj impotriva naturii creat sa dureze.