Cultura Roma(II) – drumul între identitate și discriminare

Iulius Rostaş pretinde că “fiind marginalizaţi şi supuşi opresiunilor timp de secole, subiecţi ai asimilării forţate şi ai discriminării, romii şi-au dezvoltat propriile lor strategii de supravieţuire, strategii care îi fac diferiţi faţă de indivizii de altă etnie. Experienţa Porrajamos-ului – echivalentul Holocaustului în limba romani – a conferit romilor sensul apartenenţei la aceeaşi comunitate, indiferent unde trăiesc” (Rostaş, 2000).

Experienţa istorică a diferitelor grupuri a generat o mulţime de caracteristici istorice particulare. Fiind o minoritate, indiferent unde trăiesc, romii au fost nevoiţi să se adapteze la mediul aflat în schimbare. Aceasta a dus la diferenţe de cultură, de obiceiuri, de limbă. Ei pot fi clasificaţi în funcţie de ocupaţiile tradiţionale pe care le practică şi de dialectul pe care îl vorbesc. În România trăiesc mai multe grupuri diferite. Chiar dacă există o oarecare distanţă între grupuri, există un sens al apartenenţei la aceeaşi comunitate ce este întărit de adversitatea celor de alte etnii faţă de ei.

Un aspect deosebit de important al culturii romilor este muzica. Ea a fost recunoscută aparent chiar şi de către regimul comunist care le-a interzis să mai cânte în limba romani, permiţându-le să cânte numai în limba română, mulţi cântăreţi romi fiind obligaţi să părăsească ansamblurile populare din care făceau parte. De fapt, muzica romilor a fost interzisă complet în România înainte de 1989 (Helsinki Watch, 1991:21). Unul dintre triburile romilor din România este cunoscut sub numele de Lăutari, ceea ce indică faptul că muzica este mai mult decât o tradiţie pentru ei; este un mod de viaţă. Din moment ce analfabetismul este larg răspândit printre romi, se presupune că ei nu ştiu să citească notele muzicale. Acest lucru face ca faima de buni muzicieni pe care şi-au câştigat-o în întreaga Europă să fie şi mai de apreciat. Romii sunt la fel de cunoscuţi şi pentru talentul lor la dans, chiar dacă, adeseori, dansurile lor li se par lascive celor de altă etnie. Acesta este un alt motiv pentru care sunt consideraţi “imorali” (Clebert, 1963:144, 152).

Romi sunt de mai multe categorii in functie de decizia pe care o iau privind identificare cu etnia roma si stilul de viata :

a) romi care prezintă toate caracteristicile etnice tradiţionale şi care se autoidentifică drept romi în toate contextele, atât în cele oficial–administrative, cât şi în cele informale;

b) romi care prezintă toate caracteristicile etnice tradiţionale, pe care şi ceilalţi îi identifică ca romi după modul lor de viaţă, dar care nu se autoidentifică în contextele oficial-administrative ca fiind romi; informal ei se autoidentifică ca romi;

c) romi “modernizaţi” care şi-au schimbat modul de viaţă, în sensul modernizării şi care deci nu mai prezintă indicii vizibile ale modului tradiţional de viaţă, care se autoidentifică ei înşişi ca romi, atât în contexte formale, cât şi informale (activiştii etnici, oameni de afaceri);

d) romi “modernizaţi” care tind să nu se mai autoidentifice ca romi sau o fac în mod fluctuant şi pe care ceilalţi îi pot sau nu identifica, ca romi;

e) “foşti romi” care s-au integrat în populaţia majoritară până la dispariţia trăsăturilor distinctive, care au renunţat chiar pentru ei înşişi la autoidentificarea ca romi.

Tendinţa romilor de a adopta limba şi chiar religia existente în zona în care trăiesc, uneori declarând la recensăminte că aparţin altor etnii, este probabil motivată, în cea mai mare măsură, de instinctul lor de autoconservare şi nu de alţi factori.

În timp ce mulţi romi de naţionalitate română „au abandonat” unele aspecte ale culturii lor, au păstrat altele. Limba romani, de exemplu, este întâlnită la aproximativ 60% din populaţie, unele triburi păstrează şi îmbrăcămintea tradiţională. Cu toate acestea, pentru a primi o educaţie sau un loc de muncă, romii de naţionalitate română sunt adeseori obligaţi să se conformeze practicilor celorlalte etnii.

Departe de a fi integraţi, marea majoritate a romilor din România sunt consideraţi paria societăţii. Stereotipurile abundă, iar mass media nu face nimic pentru a stăvili actele de discriminare. Mai mult, organismele statului tind să îi considere pe romi ca pe o problemă socială şi să îi trateze ca atare . Atâta timp cât această atitudine continuă, romii nu vor fi niciodată acceptaţi sau integraţi în celelalte comunităţi din România.

În prezent, autopercepţia comunităţilor de romi tinde să fie similară percepţiei pe care majoritatea o are despre aceştia (Save the Children, 1998:16). Cercetarea întreprinsă de Helsinki Watch pare să susţină următoarea teorie: „nu numai românii se uită de sus la ţigani, dar chiar şi ţiganii îi abordează, frecvent, pe alţi ţigani cu aceleaşi stereotipuri” (Helsinki Watch, 1991:74). Bineînţeles, nu se poate spune că această atitudine este întâlnită la toţi indivizii, depinzând de comunitatea specifică şi de zona în care comunitatea trăieşte. Discriminările din şcoală asigură autoperpetuarea acestui cerc vicios.

De la căderea comunismului, în România numărul incidentelor de natură naţionalistă sau etnică a crescut considerabil. În timp, ţinta unor astfel de incidente au fost minorităţile, romii, cei mai vulnerabili membrii ai societăţii, fiind consideraţi ţapi ispăşitori atât de către autorităţi cât şi de către populaţia majoritară.

Mass-media este de asemeni o sursă activă de stereotipuri anti-roma. O serie de titluri apărute în două ziare naţionale în perioada mai-iulie 1998, demonstrează foarte clar această atitudine. “O lichidare de conturi sângeroasă între doi ţigani” (Adevărul, 20 mai 1998), “Procesul lui Fane Căpăţână – Confruntare între mafiile ţigăneşti” (Adevărul, 24 iunie 1998), “Ţiganii din Căzăneşti se bat pentru aluminiul furat” (Adevărul, 13 iulie 1998), “Luptele dintre mafiile ţigăneşti iau o pauză – Vinovaţii “asaltului de la Străuleşti” au fost arestaţi” (Ziua, 14 iulie 1998), “Două cete de ţigani înarmaţi cu bâte de baseball s-au bătut în zona ştrandului Tineretului” (Ziua, 29 iulie 1998).

Măsura în care limba romani este acceptată este strâns legată de nivelul de acceptare a membrilor minorităţii. De vreme ce romii sunt marginalizaţi şi mulţi dintre ei alungaţi din comunităţile lor, există, aşa cum deja am discutat, o tendinţă de a încerca să se integreze prin utilizarea limbii populaţiei majoritare din zona în care trăiesc.

Este evident că statul consideră limba romani ca legitimă de vreme ce este utilizată ca limbă de predare în unele şcoli din ţară. Cu toate acestea, discriminarea din cadrul sistemului şi chiar în şcoală nu permite ca numărul elevilor care studiază în romani să fie prea mare.

CONCLUZII

Situaţia comunităţii roma din România s-a deteriorat brusc după 1989. Într-un climat al schimbărilor, care permitea altor minorităţi să spere la un viitor mai bun, romii au fost supuşi discriminărilor, sărăciei şi în unele cazuri, morţii.

Discriminarea este o problemă a romilor din România şi în alte domenii decât educaţia şi îmbracă forma atât a violenţei fizice cât şi a tratamentului necorespunzător din partea autorităţilor. Violenţa comunitară, manifestată sub forma raidurilor întreprinse de poliţie, reprezintă o serie regulată de abuzuri suferite de romi din 1990 încoace. Toată comunitatea a fost etichetată drept criminală şi au fost expulzaţi din zone în care trăiau de decenii, singura lor crimă fiind “etnia”. Aceşti oameni au fost forţaţi să se mute la oraş pentru a căuta un loc de muncă, aceia dintre ei care sunt calificaţi şi solicită un loc de muncă, descoperă că şi în acest caz etnia lor este o “problemă”.

Privite în ansamblu, problemele cu care au de-a face etnicii roma din România sunt foarte serioase cu toate acestea dacă indivizii ar fi mai deschişi la înţelegerea diferenţelor dintre comunităţi, s-ar putea găsi soluţii.

Educaţia este în mod evident necesară pentru a înlătura prejudecăţile şi rasismul, copiii nu se nasc rasişti – ei învaţă discursul rasist acasă sau din alte surse. Integrarea copiilor romi sau de alte etnii este necesară încă din primii ani de şcoală, astfel încât ambii să înveţe cum să se comporte unul cu celălalt. Din păcate, acest lucru este aproape imposibil de realizat dată fiind starea actuală a sistemului educaţional, după cum a fost prezentat mai sus.

Formarea unei clase intelectuale în cadrul romilor din România nu ar aduce decât beneficii uriaşe minorităţii. Romii care sunt capabili, atât din punct de vedere al inteligenţei cât şi social, de a interacţiona cu cetăţenii de alte etnii la un nivel intelectual şi politic, ar putea ajuta foarte mult la conştientizarea problemelor minorităţii şi la promovarea unei înţelegeri pe o scară cât mai largă a modului de viaţă specific romilor. 

Anexa      Sondaj de opinie privind etnia roma

Nu plac tiganii… Si nici eu lor. Si ma doare in cot. Si nu inteleg de ce asa mare „ocrotire” acum pt ei.. Ala chiar a omorat o persoana, ala chiar merita ce-i mai rau. Si asta merita cam toti oamenii, indiferent de nationalitate in mom in care se intampla asta. Dar ca din cauza lor si noi sa fim bagati in aceasi oala nu mai e corect. Pe ei nu-i obliga nimeni sa fure, ei sunt rugati sa vina la scoala, cine ii impiedica sa se spele, cine-i impiedica sa fie corecti, sa munceasca si sa nu mai ceara zi de zi? Ei pe ei. Ei sunt cei superiori, ei sunt cei care iti baga o cantare in mijloacele de transport IN COMUN, ei sunt aia care cer drepturi si cei care se simt discriminati, ca de’ au invatat asta de la marile organizatii care apara drepturile omului…dar cand iti da in cap, te injura , te fura si incearca mereu sa te tepuiasaca nu mai sare nimeni….Sunt si ei oameni, nu??? . Duceti-va la scoala, spalati-va si ciocul mai mic, ca personal v-as lua la bataie daca as putea!
Stiu ca exista exceptii. Cunosc cateva. Am un mare respect pt cei care sunt altfel si incearca sa traiasca bine, dar raspanditi exemplul vostru. E NEVOIE!!!

23 ani , studenta la jurnalism

“Parerea mea despre tigani” mi se pare un subiect la care trebuie sa te gandesti putin deoarece depinde la ce tigani te referi…la cei care fac parte din etnia rroma sau “tiganii” cei care iau parte la nefericitele  nenorociri care se intampla?…

Spre rusinea mea despre cei din etnia rroma nu stiu prea multe, poate doar ceea ce am aflat din serialele\telenovelele de la televizor, Sau poate ceea ce ma fascinat in filmul “Pisica alba pisica neagra”? Stiu ca au avut niste traditii foarte puternic inradacinate in cultura lor, daca mai tin aceste traditii cu acceasi strictete nu stiu.Am auzit  muzica lor care prin ritmul ei denota spiritul acestor oameni. Mereu toate astea mi s-au parut extremde interesante dar nu m-am documentat mai mult, poate pentru ca nimeni din jurul meu  nu pare interesat de acest  subiect si astfel mi-am pierdut si eu interesul.

In zilele noastre oamenii numesc tigan poate pe cineva care face o fapta in afara legii de multe ori indiferent daca  este de etine rroma sau nu,asta nu inseamna ca cei din etnie rroma nu fac fapte ilegale din diferite motive; dar din aceasta cauza toti cei de etnie rroma sunt priviti cu dispret si considerati tigani,poate nu de toti oamenii dar de marea majoritate.Sunt sigura ca se fac diferente in diferite momente de diferiti oameni.

Cred ca  nu e corect deoarece nu cred ca toti sunt pusi pe fapte rele, dar in acelasi timp cred ca asta se datoreaza tot lor deoarece multi din aceasta etnie sunt saraci si fac orice pentru a supravietuii sau poate ca e vina noastra ca nu facem ceva sa ii ajutam…

20 ani , Studenta la teatru

Sunt oameni normal dezvoltati din toate punctele de vedere…

Clase:

1.tigani cu inclinatii  pozitive…indepliniti social si material

2.tigani cu inclinatii pozitive…neindepliniti social sau material (insucces datorat „conditiei” sociale)

3.tigani cu istorie culturala,modesti material,indepliniti social

4.tigani cu inclinatii spre starea sociala si materiala a altor „specii” umane (RO,ES,IT….turisti)

24 ani , studenta stomatologie

Rromi reprezinta o etnie minoritara in romania avand  traditii obiceiuri specifice culturii lor.Acestea intra in conflict cu legea statului in care traiesc.Intradevar fiecare individ trebuie sa se supuna legilor statului/regiunii/orasului de care apartine. Exista o diferenta intre legile fizice care se referea la reguli si norme care se refelecta asurpa locuitorilor unei zone-limitare geografica si legile spirituale care se refera la credinta cultura etc reprezentand partea psihica etc  ;deci apare un conflict intre fizic si psihic . Din punct de vedere a discriminaii Rromilor in general minoritatile sunt discriminate acum gradul lor de discriminare depinde in primul rand de comportamentul si capabilitatea lor de adaptare la societatea in care traiesc ; astfel Rromi deja avand un stil de viata care intra in conflict cu stilul de viata romanesc(sau american cum tinde sa devina) au probleme majore de integrarea ; Sansele lor sunt minore dar tot ei decid daca vor sa fie parte a tarii sau nu .Din pacate doar cativa isi doresc asta nefiind un numar destul de insemnat ca sa poate fii considerat reprezentativ .

23 ani , Student urbanism

Rromii sunt un popor de nomazi.Ei nu traiesc pentru ziua de maine,deci lor nu le pasa de consecintele faptelor din clipa actuala daca pe moment instinctul le spune sa o faca.Instinctul este ceea ce ii defineste si deci educatia care traseaza autocontrolul si echilibrul psihic nu numai ca lipseste dar este vazuta ca o trasatura atipica in viziunea rroma.Sunt ghidati de oportunism,iar cand au ocazia sa obtina un anumit lucru fie material sau informational se mobilizeaza in asa fel incat se folosesc din plin de disimulare,intimidare,minciuna si chiar agresivitate,fie verbala sau fizica,orice pentru a-si atinge scopul.Promoveaza tot ceea ce iese in evidenta,de la culorile strigatoare la accesorii si de la automobile la imobile, trasatura data de excesul de vanitate si trufia care le alimenteaza vesnica dorinta de a domina un teritoriu sau grupurile sociale din care fac parte,ajungandu-se de multe la competitii cu membrii altor grupuri similare generand conflictele atat de numeroase in randul lor,conflicte care,inca o data,frapeaza prin tensiunile generate si prin intensitatea violentelor.

23 ani , inginer

 autor:OLOGEANU GEORGIANA ANDREEA

BIBLIOGRAFIE :

• Sprijin pentru strategia naţională de îmbunătăţire a situaţiei romilor – componenta instruire  / ref: ro 2002/000-586.01.02 europeaid/114833/d/sv/ro / raport final  13 octombrie 2003 – 12 ianuarie 2006

• Centrul de Documentare şi Informare despre Minorităţile din Europa de Sud-Est (CEDIMR-SE)  / Minorităţile din Europa de Sud-Est / Romii din România

• Evaluarea discriminării în domeniul locuirii.  Îndrumar pentru culegerea de date. //Cătălin Berescu  -Florin Botonogu //Bucureşti 2007 /Universitară Ion Mincu/Editura Ars Docendi
• http://ro.wikipedia.org/wiki/Romii_din_Rom%C3%A2nia
• http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_romani
• http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2005/07/050714_romi_educatie.shtml
• http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2005/07/printable/050708_romi_cultura.shtml
• http://en.wikipedia.org/wiki/Timeline_of_Romani_history
• http://www.skidmore.edu/~dkarp/Social%20Issues/E/history.html
• http://en.wikipedia.org/wiki/Racial_segregation
• http://www.eumap.org/pressinfo/press_releases/roma_ed/romania/romanianpr.pdf
• http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2005/06/050622_romi_repere_istorice.shtml